Ce femeie nu a inchis ochii si s-a visat pentru o secunda in pielea Cleopatrei, Semiramidei, Jezabelei sau chiar a Salomeei? Numele lor rasuna in timp precum si ecoul frumusetii lor. Nu trebuie sa subestimam antichitatea, deoarece si femeile de pe vremea aceea dispuneau de cosmetice, creme "minune" si parfumuri ametitoare.
Conform Bibliei machiajul cu pudra colorata are 10.000 de ani. Din anul 5.000 i. Hr. dateaza o sumedenie de ustensile pentru machiaj si chiar recipiente ce se inchideau ermetic pentru a pastra fardurile. Cercetarile arheologice ne dezvaluie secretele conservate in acele fiole misterioase si ne permit sa reconstituim ritualurile cotidiene de frumusete care nu sunt cu nimic mai prejos decat ale noastre.
In 1372 i. Hr. egiptenii de vita nobila se spalau in fiecare dimineata cu apa minerala din izvoare naturale si isi puneau o masca corporala din argila de pe malurile Nilului. Corpul era exfoliat frecvent cu ajutorul nisipului si uleiurilor esentiale. Baia era urmata de un masaj cu uleiuri vegetale de palmier, masline si cu amestecuri de ierburi parfumate ce aveau rolul de a hidrata pielea si de a o proteja de razele nocive ale soarelui. Cateodata aplicau masti din ou si se imbaiau fregvent in lapte. Apoi urma machiajul fetei si al corpului. Fardurile erau preparate proaspat si mereu parfumate. Pielea era unsa cu un preparat din ocru galben, ce dadea reflexe aurii, iar linia decolteului era fardata cu albastru.
Insa chiar daca cele mai scumpe retete de farduri erau exclusiv la dispozitia nobililor, si sclavele aveau fardurile lor. Machiajul se incepea prin trasarea pleoapei inferioare cu khol negru pentru a le proteja de vant si nisip. Kholul avea scris pe recipient data expirarii, ceea ce ne face sa credem ca prevenea afectiuni ale ochilor. Pleoapele superioare erau rasfatate cu culori puternice, iar verdele era culoarea cea mai populara pe langa turcoaz, argile rosii, brune sau violete.
Legendara Cleopatra prefera albastrul marin pentru pleoapa superioara si verdele pentru cea inferioara. Umed, kholul servea la accentuarea pleoapelor si alungirea lor spre tample. Genele erau alungite cu cel mai primitiv mascara, adica khol dizolvat iar buzele erau rasfatate cu combinatii de rosu si roz. Unghiile mainilor si picioarelor erau colorate cu henna. Cochetaria suprema era pudrarea pometilor si a decolteului cu pudra aurie.
In Grecia lui Ulisse, frumoasa Elena si ingrozitoarea Medeea aveau trucurile lor de frumusete. Epopeea homerica ne ofera informatii despre canoanele de frumusete ale timpului sau. Armonia proportiilor era cel mai important lucru, dar nu se neglija partea legata de cosmetica. Ne sunt amintite uleiurile esentiale si parfumurile. Alb sau cu tente rozalii, tenul erau unul dintre cei mai importanti factori ai frumusetii. In Sparta si Atena antica, machiajul era permis numai curtezanelor. Dar era vitala "igiena corporala si exercitiul fizic", dupa cum recomanda Hipocrate. Femeile isi periau parul, dintii iar dupa baie se masau cu ulei de masline pentru pastrarea tineretii pielii si activarea circulatiei sangvine.
Incetul cu incetul, fardurile si parfumurile aduse de "barbarii" egipteni au inceput sa capete teren in rutina zilnica de frumusete a femeilor din Grecia.
La Roma, patricienele de la inceputurile Imperiului se machiau si se spalau foarte des. Rutina de frumusete implica foarte multe sclave si mult timp. Isi exfoliau pielea cu nisip si ulei iar apoi se epilau total cu ceara. Se foloseau mese de par fals pe care il ondulau cu fierul incins si il decolorau cu amestecuri de plante.
Ovidiu a scris chiar un ghid al cochetariei, "Cosmetica". Prin versuri amuzante, el sfatuia femeile in privinta machiajului si a retetelor de masti si creme.
Posteaza comentariu