Sexualitatea ca act de descoperire

Pentru a face dragoste este nevoie de doi - iar satisfactia acestui act depinde in mare masura de placerea pe care o simt ambii parteneri si nu numai unul dintre...

Pentru a face dragoste este nevoie de doi - iar satisfactia acestui act depinde in mare masura de placerea pe care o simt ambii parteneri si nu numai unul dintre acestia. Daca unul simte placere si celalalt nu, atunci inseamna ca ceva nu este in regula si nici primul partener nu va fi pe deplin multumit daca nu va reusi sa-i transmita si partenerei aceeasi placere pe care o simte el.

Iata cateva citate din discursul diferitelor persoane care au apelat la psihoterapie din diferite motive (numele sunt fictive, cuvintele reale):

  • Andreea - "Sotul meu nu mai simte nevoia sa faca dragoste cu mine de circa 7 luni. Parca ceva s-a petrecut, s-a schimbat. Am inceput sa-l banuiesc si am constatat ca are o relatie". Intr-un fel, totul a inceput din momentul in care simteam ca nu mai are nici o atractie pentru mine.

  • Bogdan - "Cand sunt in pat cu ea, se comporta ca un perete". Asa spune el cand se gandeste la insatisfactia provocata de viata sa sexuala. Si-ar dori o viata sexuala mai bogata, insa nu a cunoscut-o pana acum.

  • Corina - "Este oare normal sa se masturbeze cand facem dragoste?". Corina si-ar dori o viata sexuala in care sa resimta placerea actului, sa contribuie si ea la actul sexual ca atare. Este nemultumita si ar prefera ca lucrurile sa se schimbe iar sotul sau sa aiba o alta parere despre ceea ce inseamna act sexual. Nu vorbeste cu sotul sau despre acest subiect.

  • Dragos - "As vrea sa o fac sa simta satisfactie, o iubesc, ne-am cunoscut cu 7 luni in urma, am incercat sa facem dragoste. La inceput a fost cat de cat bine, acum insa se pare ca nimic nu o poate face sa resimta aceeasi stare de bine. As vrea sa o simt mai vesela cand facem dragoste. As vrea sa o simt bine dispusa dar pare ca nimic nu ma ajuta. Oare ma iubeste?

    Sentimente, preocupari, ingrijorari. Toate par intr-o legatura mai mult sau mai putin stransa cu viata sexuala. In fapt, care este principala problema a acestor persoane? In primul rand ceea ce simte partenerul si mai ales, ceea ce nu simte partenerul.

    Din punct de vedere sexual ceea ce se petrece este in primul rand o stare de disconfort ca si cum, la prima vedere, starea de satisfactie a celuilalt este strans legata de starea sa de satisfactie. Aceasta legatura dintre persoane este una importanta deoarece prin aceasta se realizeaza o adevarata stare de echipa.

    Caracterul de echipa al actului sexual este redat mult mai dur in momentele in care lucrurile nu functioneaza. Cu exceptia momentelor in care simptomul este cu usurinta identificabil si ia forma unei disfunctii sexuale clare, insatisfactia devine de cele mai multe ori, tendinta unei persoane spre o preocupare intensa fata de starea din timpul actului sexual.

    Mereu exista in spatele a ceea ce simtim, ceea ce simte celalalt. Ceea ce simte celalalt este in fapt un caracter de echipa in care doua persoane, in baza a ceea ce simt consfintesc sa incerce sa constituie un cuplu. Preocuparea pentru viata sexuala si ceea ce se petrece in cuplu devine astfel un fapt important prin care o persoana exista si se manifesta ca atare.

    Matricea de cuplu se poate structura iar viata sexuala devine o componenta principala pentru ca ea este o experienta pura a cuplului in care nici o alta persoana nu are cu adevarat acces. De aceea ea devine si un punct extrem de sensibil iar cand viata sexuala nu functioneaza inseamna ca este un cuplu a carei matrice nu poate sa aiba acces la o experienta unica. Esecul vietii sexuale este un indicator al starii de sanatate a matricei cuplului.

    Dar atunci cand vrem sa facem ceva pentru celalalt apar tot felul de ganduri, stari, temeri, preocupari. Totusi cand exista insatisfactie acestea sunt puternice. Aceasta situatie este inerenta unei echipe si respectiv matricei sale. Nu poti sa faci parte dintr-o echipa si sa-ti fie indiferente celelalte persoane care o compun. Daca acest lucru s-ar putea intampla atunci ar fi vorba despre o masinarie capabila sa functioneze indiferent de situatiile cu care se confrunta.

    Fotbalul, handbalul sunt jocuri de echipa. In cadrul lor, se constituie echipe care ajung sa se simta reciproc. Este un lucru usor realizabil prin intermediul matricei echipei respective. Matricea este construita de antrenor desi o contributie importanta ar putea-o avea si un psiholog care cunoaste elementele de echipa. Sexul, cuplul sunt asemanatoare. In masura in care cei doi ajung sa stapaneasca o tehnica de lucru, o strategie ei pot ajunge sa simta si sa traiasca bucuria lucrului impreuna.
    Andreea: "Daca nu vrea sa faca dragoste cu mine aceasta inseamna ca nu sunt frumoasa sau poate nu ma iubeste. Ori poate are pe altcineva si este o explicatie posibila pentru acest lucru" - sunt ganduri inerente pentru orice persoana care este preocupata de ea insasi si de viata sa. Apare o stare normala de nevoie de a schimba care se poate concretiza in diferite actiuni. Andreea va fi mai preocupata de ceea ce poate sa-i ofere o alta persoana care i-ar satisface imaginea de sine. Matricea nu functioneaza pentru ca ii este refuzata o experienta pura de "impreuna".

    Bogdan: "poate nu sunt suficient de barbat. Ma simt slab, ma simt neputincios in relatia cu ea. As vrea sa fie altfel. Vreau sa fiu barbat. Gandurile care se asociaza cu aceste momente il fac sa fie preocupat de imaginea de sine, de stima de sine mai corect spus. Daca nu sunt barbat pentru ea inseamna ca eu nu fac parte din aceasta matrice iar ea va fi a celui cu care va simti sentimentul de echipa.

  • Corina este in fapt preocupata de ceea ce se petrece in ea. De fapt, supararile ei sunt legate de dorintele sale nesatisfacute. Cauta motive. Uneori poate sa se lase inselata de ceea ce este la indemana. Si Corina este preocupata de propria persoana. Dar ea vede sentimentul comun ca fiind important deoarece aici apare o diferentiere nu la nivelul matricei, ci la modul de constituire a acesteia. Corina doreste experiente comune "impreuna" in timp ce sotul sau pare a opta pentru "experiente comune separate". Nu am cum sa stiu cum vede el in fapt deoarece nu am avut acces decat la realitatea Corinei.

  • Dragos pare a fi preocupat de cuplu, de modul in care s-a schimbat cuplul din perioada de aur a inceputului. In fapt ceea ce s-a schimbat se concretizeaza intr-o stare de vinovatie pe care o scoate la suprafata in aceiasi sedinta. Sentimentul sau de vinovatie pe care-l traieste deoarece a simtit ca nu poate sa o satisfaca cu adevarat, de faptul ca a preferat sa renunte la un lucru pe care ea si-l dorea - copilul. Este matricea acestui cuplu suficient de afectata iar eu nu am facut decat sa produc aceasta ruptura - acesta pare a fi gandul lui Dragos.

    Fiecare dintre ei este preocupat de propria persoana. Poate ca ai avea tendinta sa-i numesti egoisti. Eu i-as numi altfel - oameni care constata ca ei sunt motorul pentru care lumea exista. Parteneriatul de cuplu este constituit prin participarea ambilor dar incepe intotdeauna de la propria persoana.

    Este o concluzie importanta care este un pas spre schimbare sau reusita cuplului. Este in fapt o recomandare: "lasati reprosurile la adresa partenerului oricat de argumente si de bun simt ar parea sau sunt ele si incercati sa mergeti spre ceea ce simtiti si spre ceea ce nu functioneaza din partea sufletului vostru. S-ar putea sa fiti surprinse de cate lucruri veti descoperi.

    In fapt, partenerul nu este niciodata rupt de noi insine, nu este niciodata cu adevarat o persoana autonoma. Iar acest lucru este cu atat mai clar cu cat se regaseste in ceea ce priveste viata sexuala deoarece ea este modelul dupa care lumea exista.

    Ce putem face pentru a ne apropia de propria individualitate?


    1. sa recunoastem ca pentru a fi niste persoane cu adevarat fericite este necesar sa fim niste persoane care merita atentie si care merita sa se iubeasca singure inainte de a fi iubite de alte persoane.

    2. ca atunci cand sunt probleme sa incercam sa mergem pe problemele proprii si nu sa aruncam vinovatii asupra partenerului.

    3. sa identificam in fapt propriile nevoi nesatisfacute pentru a trata o tema importanta cu partenerul si nu faptul de a refuza sa cumperi o sticla de suc.

    Sigur, experientele de viata sunt suficient de complexe iar aceste puncte par a fi niste repere care nu vor putea sa functioneze cu adevarat fara ca ele sa fie integrate sufleteste. In rolul de partenera nu se poate juca teatru. De aceea singura alternativa este sa fii tu insati pentru a-ti juca rolul cat mai bine!