Cand iti spui: "Nu ma dau in vant dupa treaba asta", sexualitatea devine pentru tine o indatorire, o corvoada. Este numai una din expresiile si gandurile menite sa iti saboteze viata sexuala.
"Nu ma dau in vant dupa treaba asta"
Se subintelege ca este vorba de sexualitate. Uneori este vorba de dezinteres, de dezgust fata de orice raport sexual, inclusiv fata de dezmierdari(...). De cum incepe sa ma mangaie sau de indata ce ii fac eu un gest de afectiune, stiu (sau imi inchipui) ca va voi sa mearga mai departe; si cum eu nu doresc asta, nu mai fac nimic. Acest "nimic" va aduce un exces de frustrare barbatului, care va deveni mai insistent, iar asta imi va accentua dezgustul. Evitarea, "nimicul sexual" al femeii sporeste asiduitatea sexuala din partea barbatului, care amplifica dezgustul femeii, si viceversa.
"Mainile plimbarete" ale barbatului accentueaza crisparea femeii, care amplifica frustrarea barbatului. Tot ce evita intalnirea amplifica problema. Tot ce busculeaza intalnirea amplifica, de asemenea, problema. Intr-un cuvant: a te forta sa ai raporturi sexuale spre a face placere celuilalt nu duce la nimic; a refuza din principiu sa ai raporturi sexuale, tot asa, nu aduce nimic (vorbesc, evident, de un cuplu stabil).
A cauta o solutie inseamna deja a refuza "totul" (lui) si "nimicul" ei. Inseamna a vrea sa vii pentru tine (vreau sa cunosc ce inseamna raportul sexual, placerea...), si nu pentru celalalt (nu vreau sa plece). Inseamna a gasi solutia cea mai proasta: a face de la inceput un compromis in cuplu pentru ca femeia sa actioneze in loc sa evite, si pentru ca barbatul sa regleze ritmul apropierilor, in loc sa se focalizeze asupra rezultatului sexual.
"Ea are pofta, dar de ce anume?"
La barbat, chiar daca de multe ori isi exprima dorinta sexuala intr-un mod caricatural, stim cel putin cate este intentia: sa mearga pana la penetrare.
Penetrare pentru ce? Evident..., pentru ca ea sa aiba orgasm. Acolo unde pentru barbat se degaja repede o anumita simplitate a ceea ce vrea din punct de vedere sexual - sa mearga pana la capat - la femeie lucrurile stau cu totul altfel: poate ca tinta ultima nu are in cazul ei aceeasi definitie. La femeie exista un clivaj net intre senzualitate si sexualitate: dezmierdarile, vorbele dulci, gesturile in centrul limbajului amoros si erotic pot sa fie scopul, fara sa existe in mod sistematic nevoia de sex.
In schimb, cand exista sex, femeia poate, neindoielnic, sa se investeasca total, uneori chiar dincolo de ceea ce barbatul poate sa ofere. E adevarat ca "da-ul" femeii pentru un joc corporal poate fi un "da" pentru dezmierdari fara sex sau un "da" pentru sex fara prea multe dezmierdar. Exista insa si "nu"-uri care vor sa spuna nu pentru tot, si "nu"-uri care vor sa spuna nu pentru sex, dar nu si pentru dezmierdari; in sfarsit, exista si "nu"-uri care vor sa spuna "da": femeii poate sa-i placa un partener care-i rezista si stie din cand in cand sa joace rolul de amant.
"Sexualitate, de acord. Dar in ce scop?"
Penetrarea e un mijloc, nu un scop. Ea permite dezvoltarea excitatiei, nefiind insa de ajuns pentru declansarea orgasmului. Orgasmul are nevoie de un trepied obligatoriu in calitate si cantitate:
1. O deconectare mentala (a avea mai degraba fantasme si nu ruminari).
2. O deconectare corporala (excitarea celor cinci simturi, in loc de noduri de stres, de tensiune musculara sau de oboseala fizica).
3. O deconectare in doi (un acelasi joc dinainte definit, in loc de joc pe ghicite cu reguli diferite).
Penetrarea, da, dar asta nu e intotdeauna de-ajuns pentru un joc dezinvolt de natura sa duca la orgasm.
"Barbatilor nu le e gandul decat la asta!"
Ce-i drept, foarte adesea barbatul da intaietate sexului fata de senzualitate. De indata ce trupurile se ating, barbatul are tendinta de a se precipita asupra zonelor sexuale. Ii vine greu sa ramana la alintari sau la dezmierdari corporale asexuate.(...) In loc sa evitati contactul de teama ca el va merge prea departe, invatati-l sa-i placa senzorialitatea, dezmierdarile si, mai cu seama, nu ramaneti tacuta. Vorbiti-i sincer despre ceea ce vreti, in loc sa spuneti "nu". Pasivitatea accentueaza la celalalt neintelegerea, impingandu-l si mai mult spre lucruri pe care dumneavoastra nu le-ati dori.
"El/ea ar trebui sa stie ce-mi doresc, nu-i nevoie sa i-o spun eu..."
Jocul pe ghicite e interesant, dar va pune nervii la incercare. Sexualitatea e un limbaj, un limbaj al corpului si al inimii, un limbaj din cuvinte si gesturi. Nimic nu-i mai de pret, cel putin la inceput, decat o definire simpla, impreuna cu partenerul/partenera, a ceea ce vreau, aceea ce vreau sa "joc" in sensul nobil al cuvantului, sa joc cu acordul celuilalt si nu in detrimentul lui.
Daca nu spun nimic, nu trebuie sa ma plang ca celalalt n-a inteles ce voiam. Totul se transforma atunci in datorie. Exprimarea verbala sau orice alt cod neverbal secret, pe care numai cei doi parteneri il cunosc, le permite sa "joace" acelasi joc, dupa reguli stabilite de cuplu, si sa traiasca sexualitatea in complicitate deplina.
"Ma duc sa incerc in alta parte!"
O problema de cuplu nu se rezolva mergand sa incerci in alta parte. Comparatia nu foloseste la nimic: nu poti compara doua fiinte, doua situatii incomparabile, in doua contexte diferite.
"Nu sunt la inaltime..."
Coborati de pe culmile pe care v-ati cocotat! Sexualitatea e asemeni unei escapade in munti - exista o tabara de baza, tabere intermediare si varful. Pentru a-l atinge, exista etape, popasuri, intoarceri in caz de vreme rea; uneori atingerea varfului nu este posibila, si atunci cel in cauza nu trebuie sa se simta dezamagit, deoarece exista alte dati, alte incercari. Lucrul principal este sa iei mereu aminte la propriile senzatii, la propriul mediu mental (imaginarul erotic) si relational (cuplul).