O scrisoare despre vinovatie ar putea sa fie ceea ce scrie Helga. Sunt foarte multe de spus si tu simti nevoia sa exprimi ceea ce simti, ceea ce este in tine. Starea de vinovatie presupune ca tu ai gresit cu ceva intr-un anumit moment din viata ta.
Nimeni nu te poate convinge ca esti vinovata sau ca esti nevinovata. Este ceea ce simti si nici eu, nici cei din jurul tau nu pot schimba ceea ce simti pentru ce s-a intamplat. De fapt nici nu este acesta scopul terapeutului de orice natura ar fi el si oricum a face lucrul acesta este inutil si pentru orice apropiat al tau.
Starea ta ar putea fi numita una de depresie, una in care incerci pierderea, care antreneaza de obicei vinovatie. Starea de vinovatie este in firea lucrurilor deoarece in lumea interioara a fiecaruia functioneaza stari magice, stari complicate care necesita o analiza amanuntita pentru ca acestea sa fie integrate.
Despre prietenul tau lasi sa se inteleaga ca ar fi fost o fire rece, care te iubea si care a vrut sa fii langa el. Faptul ca ai provocat despartirea pe care ti-o asumi 100% simti ca a determinat sinuciderea. Ai ajuns sa nu mai simti nimic pentru el iar dupa acest moment tragic simti ca ai generat moartea acestuia tocmai din acest motiv.
Ultima amintire pe care o ai despre el si care, probabil, ca o retraiesti de mai multe ori, ti se pare plina de semnificatii. Poate exista in sufletul tau si multe intrebari gen: "daca as fi facut / zis..., lucrurile s-ar fi intamplat altfel". Nu avem de unde sa stim daca lumea te considera vinovata sau nu dar in mod sigur tu te simti vinovata.
Starea de depresie a inlocuit starea de doliu, sentimentul acut este cel de vinovatie. Elemente ale depresie sunt prezente in sufletul tau:
Suferinta poate sa fie consecinta vinovatiei pe care o simti. Esti datoare sa fii trista poate pentru ca esti vinovata iar vinovatia presupune ca tu sa suferi. Oamenii care gresesc platesc pentru asta iar "a fi vinovata" presupune "a suferi". Ce poti sa faci? In primul rand ceea ce ai de facut este sa faci ceva cu "vinovatia" pe care o simti. Faptul ca nu ai incalcat nici o lege a societatii presupune ca tu nu esti vinovata intr-un plan al realitatii sociale, ceea ce inseamna ca vinovatia este pur interioara iar tu ar trebui sa te referi la ceea ce simti in adancul sufletului tau.
In mod sigur ca ar fi cel mai simplu sa impartasesti cu cineva din starile tale. Faptul ca mi-ai scris denota ca poti sa impartasesti unui strain din starile tale interioare (drept este ca ai facut asta fara a fi fata in fata cu strainul). Pe de alta parte, poti incerca sa faci asta cu un terapeut. Nu te va obliga sa te destainui ci va astepta ceea ce vrei tu sa ii spui. Cert este ca suferi in acest moment dar spui ca este si o datorie sa suferi. Daca ai aceasta datorie de ce ai vrea sa scapi de ea? Datoriile se indeplinesc, nu-i asa?
Primul meu sfat ar fi exact acesta - Helga, decide ce vrei sa faci cu suferinta ta. Este ceva ce ai datoria sa faci si atunci raspunsul ar fi sa alegi optiunile care te fac sa suferi cel mai mult. Daca vrei sa te opresti asupra suferintei tale si sa incerci sa ii dai o forma atunci poti apela la serviciile unui psihoterapeut. In acest caz, ideea de a urma o terapie este binevenita. Problema ca nu cunosti niciunul poate fi rezolvata; daca imi trimiti un mesaj la adresa centrupsihologie@gmail.com, unul din colegii mei iti va recomanda un terapeut din orasul in care locuiesti.
In momentul actual ai simtit nevoia de a avea un nou prieten care sa-l inlocuiasca pe cel vechi dar ai ramas "fidela" vechiului desi acesta nu mai exista in acest moment. Inteleg ca te simti ca si cum l-ai insela pe acesta. Uneori simti nevoia sa fii langa el. Sau poate doresti asta pentru ca te simti vinovata.
Al doilea sentiment si al doilea sfat care pare a merita atentie este "vinovatia". Vinovatia este un cuvant des repetat in mesajul tau. Este o experienta bine cunoscuta tie? Acest sentiment exista si nu stii ce sa faci cu el. Incerci sa-i dai o forma dar simti ca nu prea reuseste asta. Vinovatia este o stare foarte raspandita. Poate ca nici reactiile pe care le ai fata de actualul prieten nu sunt chiar intamplatoare. Poate ca vrei sa-i transmiti un mesaj pe care nu ai curajul sa il transmiti in forma verbala pentru ca aceasta ar preuspune sa iti asumi ceea ce spui.
Ai incercat sa umpli golul din viata ta, angajandu-te si petrecand cat mai putin timp acasa. Poate sa fie o forma de a fugi de ceea ce simti? Poate ca este util sa te opresti din fuga de tine insati si sa vezi ceea ce simti cu adevarat. Nu stiu in ce masura esti tu pregatita pentru a putea sa raspunzi propriilor tale afecte, propriilor tale stari dar odata ce vei avea acest curaj lucrurile se vor simplifica.
Nu oricine este pregatit pentru a intra intr-o relatie terapeutica. Sunt oameni care nu sunt pregatiti pentru acest lucru. Terapia nu inseamna o stare de confort iar cand sedintele se termina, abia atunci incepe cu adevarat travaliul terapeutic. A face terapie inseamna a scoate la lumina sentimente incarcate, sentimente dureroase. Esti tu pregatita pentru acest lucru? Aceasta intrebare intr-o forma sau alta ne-o punem cu totii atunci cand punem mana pe telefon pentru a face o programare.
Exista oameni care intr-un moment de incarcatura emotionala suna. In ziua programarii se razgandesc pentru ca nu sunt inca pregatitit pentru asa ceva. A incepe o terapie este un moment dificil din viata noastra iar aceasta decizie trebuie sa fie una autentica. Esti tu pregatita acum sa infrunti aceste stari? Este dificil sa raspunzi la aceasta intrebare dar exista in orice actiune a noastra, un anumit risc pe care suntem dispusi sa ni-l asumam sau nu.
In concluzie cred ca trei lucruri sunt importante si am sa incerc sa concluzionez cu ele:
Cert este ca viata ta va continua sa mearga inainte atunci cand vei reusi sa asezi in sufletul tau ceea ce s-a intamplat in relatia ta veche.