Mă aflu din nou în situația ingrată de a a alege între soțul meu și copilul nostru nenăscut, pe care el nu-l dorește. În urmă cu doi ani, când am rămas gravidă, el mi-a spus foarte clar că nu dorește alți copii, în afară de cel pe care-l are deja din căsătoria anterioară. Fosta lui soție a murit, așa că creștem împreună pe fiul lui, care are acum șapte ani.
În cazul primei sarcini situația „s-a rezolvat” de la sine, pentru că am pierdut sarcina. Soțul meu a rămas multă vreme supărat pe mine pentru că eu tot insistasem atunci că vreau și eu un copil al meu.
După câteva luni de terapie am decis împreună să continuăm, dar eu am fost cea care a renunțat la dorința de a avea copii. Am promis că vom merge mai departe fără copii. El și-a făcut o vasectomie și deși în sufletul meu această pierdere nu s-a stins niciodată, am continuat să-l iubesc.
Poate trebuie să vă spun că el este primul meu bărbat, l-am cunoscut după liceu și e mai mare ca mine cu 12 ani. Eu am acum 24 de ani. Îl iubesc cum n-am iubit pe nimeni, și n-aș vrea să ne despărțim.
Dar faptul că nu vrea să avem copii îmi lasă un mare gol în suflet și mă face să mă întreb dacă oare el chiar mă iubește sau doar m-a luat pentru că avea nevoie de o mamă la copilul cu care rămăsese văduv.
Faptul că acum sunt din nou însărcinată, în ciuda operației lui de vasectomie, mă face să cred că la mijloc este o minune Dumnezeiască. Cineva acolo sus vrea ca noi să avem acest copil, de vreme ce ni l-a trimis chiar și după operația asta a lui. Dar cum să fac să-i spun, cum să fac să-l conving că de fapt acest copil trebuie să se nască?
Mă gândesc dacă să las lucrurile așa, până când începe să se vadă sarcina, și atunci a fi prea târziu ca să mai putem da înapoi. Dar dacă va avea aceeași reacție violentă, și va prefera să divorțăm? Nu vreau să-l pierd nici pe el, dar nici acest copil. Mă îngrozesc la gândul că mă va pune să aleg între căsnicia noastră și copil. Ce să fac în cazul ăsta?
Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.
Comentarii (19)
al meu nu vrea cu nici un pret copil,de 6 ani incerc prin toate metodele sa-l conving am ajuns sa-l urasc ptr. ca eu imi doresc mult de tot m-am saturat,de la inceput mi-a spus ca vrea copil si familie si nimic eu vreau sa-l prsesc si sa-mi asum singura sa incerc poate raman gravida decit sa trag ca o sclva sa intretin un nesimtit mai bine imi fac un copil cred ca mi-ar da puterea de merge mai departe,asa am momente de depresie in care imi vine sa ma sinucid ma simt cumplit in aceasta relatie in care nu primesc nimic am stat si am facut sacrificii supraomenesti ptr.o familie si--nimic--numai vb g0ale si nimic concret totul e in spinarea mea
Sunt disperataaa !!!! Am sanse sa fi ramas insarcinata daca la inceputul luni sept am avut un contact sexual cu pr meu neprotejat ( nu a lasat in mine ) iar pe 26 sept am avut ciclu normal , ieri am avut cate-va picaturi ziua si seara , trebuie sa vina normal pe 24 . Nu am avut simptome ...help ...
buna .ieu am avut asemenia problema sotul meu nu avrut copii si ce am facut? ma am culcat cu vecinul meu cateva ore si acuma am copil de 4 ani dar sotul meu nu stie nimic ieu stiu ca ieste pacat dar ce pot sa fac
Mai bine sa-l pierzi pe el decat un copilas. Barbati mai sunt, mai ales ca tu esti tanara, ai toata viata inainte. Dar sa pierzi un copil e ceva crunt, sa scapi de el cu buna stiinta - e crima!
Nu renunta la sufletelul asta nevinovat! Eu am facut o alegere proasta la 23 de ani si regret si astazi. Eram tanara, speriata,studenta si nu am avut curajul sa le cer ajutor rudelor mele...Acum am 41 si nu am inca un copil, desi sotul meu actual isi doreste nespus. Cand l-am cunoscut, i-am spus ca daca mai raman insarcinata, voi face cati copii imi va da Dumnezeu, dar nu s-a mai intamplat. Curaj, cere ajutorul familiei tale si daca nu reusesti sa-l convingi, renunta la sotul egoist, dar la copil nu, el e nevinovat. La Valea Plopului e un preot care le ajuta pe femeile aflate in situatia ta, are o asociatie "Pro Vita" si creste copii care urmau sa fie avortati...
chiar crezi ca te iubeste ? nu-ti dai seama ca chiar e o minune , faptul ca e atat de egoist iti arata un adevar pe care il stii deja esti o mama pentru copilul lui si atat , esti tanara ai toata viata inainte si nu te gandi ca asemenea sanse vin de mai multe ori in viata am o prietena care era cam tot in situatia ta si dupa 3 sarcini pierdute a venit vestea cumplita nu a mai putut avea copii si tot a divortat pana la urma asa ca gandestate D-zeu da dar nu baga in traista e o vorba in popor
Da copilul este cel mai de pret dar al vietii pentru o femeie ii da sens existentei ei si-i aduce bucurie si fericire in suflet.Un barbat care este linga tine doar sa-i cresti copilul si s-a folosit de sentimentele tale de copil inocent dindu-ti doar datorii de indeplinit si lipsindu-te de drepturi este cu adevarat crud si egoist nemeritind dragostea ta.Pe masura ce te vei maturiza dorinta ta de a deveni mama va creste si tot la divort veti ajunge.Il iubesti acum dar vei realiza ce-ti face si vei ajunge sa-l urasti .Daca nu vrea copilul asta este,tu hotarasti ce-ti doresti de la viata si mai ales cum sa fie viata ta de acum incolo .Sunt alaturi de tine si-ti doresc numai bine.
Dragä Mara. Ai dreptate cu tatäl absent de la datorie. DAR, se pare cä mama ta, pe care o iubesti - justificat de altfel, nu a reusit sä te dea la scoalä. Si nu cred cä-tzi este usor sä te descurci färä meserie. Ca fapt divers, cu aceastä ocazie invatzä cä nu se scrie: tea dorit ci te-a dorit; nul ai delok ci nu-l ai deloc; nui pasa ci nu-i pasä; ii sunt foarte multumita ci îi sunt foarte recunoascätoare, sau sunt f. multumitä; ea mia dat ci ea mi-a dat; dmv ci Dv. Ca fapt divers, te-ai intrebat vreodatä dacä si viatza mamei a fost tot asa de fericitä?
draga Nina iti pot spune din propria experienta ca de cit sa ai un tata care nu tea dorit si nu te iubeste mai bine sa nul ai delok, decit sa vezi cu ochii tai ca nui pasa de tine. Multumita Mamei mele am avut o copilarie foarte frumoasa si ii sunt foarte multumita pentru tot. ea mia dat toata dragostea si tot sprijinul. si nu am fost singura la mama mai aveam un frate mai mare. ea sa chinuit sa ne creasca ca taicamiu nu era bun de nimic. ii sunt recunoacatoare mamei pentru tot , pentru sacrifiiciile facute pentru noi. MA INCHIN MAICUTEI SI O IUBESC ENORM DE MULT. dragi femei nu renuntati la copilul dmv daca stiti ca aveti putere si incredere in sine. barbatii vin si se duc dar copilul ramine!
Un copil TREBUIE sä creascä intr-o FAMILIE. Pt. asta este infintzatä aceastä institutzie, ca sä asigure copiilor conditzile de a se dezvolta armonios, in sugurantzä, apäratzi, indrumatzi. Cä asta este doar TEORIE, dar PRACTICA ne omoarä... a cu totul si cu totul altceva. Dragä Poky, ai 23 de ani ACUM. Dar copilul, care acum este o jucärie dulce, va creste, va pune intrebäri - are o viatzä intreagä in fatza sa pt. asta. Si va fi profund nefericit sä vadä cä altzi copii au tatzi, au 2 pärintzi, iar el NU. Potzi sä vii cu câte argumente vrei, nu schimbi fatza lucrurilor. Nu ai incä intzelepciunea vietzii, asta o dä experientza si ANII... Nu recomand niciunei femei sä aducä pe lume copii când nu le poate oferi un cämin. Stiu cä oricând existä nesansa ca o cäsnicie sä se destrame, dar, cel putzin copilul sau copiii stiu atunci cä unul dintre pärintzi i-a (i-au) abandonat, nu vor träi o viatzä cu tristeatzea cä nici cel putzin nu stie cine ii (le) este tatäl biologic... din cine stie câtzi bärbatzi posibili... Chiar dacä societatea se modernizeazä, se acceptä ORICE, un copil va suferi, iar ca adult isi va condamna mama
un barbat care vrea sa divorteze pentru ca ai ramas gravida cu copilul lui, mai mult ca sigur nu te iubeste si probabil nici nu te va iubi vreodata. a fi mama este cel mai frumos cadou pe care ti-l face viata. nimeni pe lumea asta nu merita sacrificiul de a renunta la acest cadou.
Intr-adevar este un semn de la Dumnezeu sarcina. Poate sotul tau nu a facut acea operatie... Indiferent ca va ramane langa tine sau nu sfatul meu este sa nu recurgi la avort... Barbatii vin si pleaca din viata unei femei... Dar copiii sunt dati de Dumnezeu... Numai bine...
Dupä operatzie de vasectomie este IMPOSIBIL ca un bärbat sä mai procreeze. Ca si cum asteptzi apä de la robinet, dar tevile conductoare au fost täiate si indepärtate. Ce atâta tevaturä? Se poate face testul de paternitate incä la fätul intrauterin. DAR, un bärbat care si-a fäcut vasectomie, inseamnä cä nu doreste bätaie de cap cu un copil. Cu nicio femeie. Ce naiba, fato? Vrei familie, vrei copii, cautä un bärbat care sä fie de acord cu asta. Sunt destui pe lumea asta, nu a secat pämântul de bärbatzi. Nu te gândesti cä dacä te cramponezi de cine nu vrea, ce te asteaptä? O viatzä de frustäri. Iar pt. copil, durerea de a vedea altzi copii care cresc intr-o familie, el fiind doar cu o mamä, permanent nemultzumitä, cu probleme, cu nervi...cä si-a distrus viatza. Ba chiar posibilitatea ca in cele din urmä copilul sä fie fäcut vinovat... cä, cel mai greu lucru in lumea asta este sä-tzi recunosti PROSTIA
Draga mea,dupa parerea mea ar trebui sa nasti acel copil indiferent de parerea sotului tau.Atitudinea lui este ori cea a unui egoist ori a unui om care are nevoie de cineva sa-i creasca copilul.De om care-si iubeste si-si respecta sotia nu.Eu nu te sfatuiesc sa te desparti ci sa mai reconsideri inca o data situatia si,mai ales,sa vorbesti cu el.Te hotarasti dupa.Poate are alte motive pt.care nu mai vrea copii si nu ti le-a explicat tie.Dar copilul te sfatuiesc sa-l faci.Cu drag.
Iti doresti cu adevarat sa fii mama? atunci nu renunta, vei trai cu cea mai mare frustrare toata viata si nu vei fi fericita. Sotul tau este egoist vrea sa se asigure ca-i acorzi toata atentia fiului lui, ca vei fi mai grijulie cu copilul vostru. Tu il iubesti dar el se foloseste de tine sa-i cresti copilul. Esti tanara viata merge inainte, de ce sa stai cu un sot care nu te iubeste si nu te intelewge. Daca avortezi--- ii faci pe plac si peste un an doi tot divorteza de tine??? tot singura si fara copilul mult dorit. Il poti iubi cand vezi cum se comporta cu tine???? Trebuia sa-i spui inainte de casatorie ca vrei sa fii mama. Oricum vei avea de regretat, dar sa poti avea copii si sa nu iti dea dreptul sa fii mama cand iti doresti din tot sufletul mi se pare de neiertat, chiar criminal. El iti ia efectiv dreptul de a fi mama numai sa-l iubesti si sa ai grija de copilul lui. Acest om nu are respect pentru tine ce sa mai vorbim de iubire.
Da si eu am fost pusa sa aleg intre iubit si copil. Si am ales copilul, la 23 de ani ai mei. Nu imi pare rau, am bucurii in fiecare zi din partea ei. Va crede ca nu e al lui si atunci vor aparea discutii destul de serioase. Cu parintii tai ai vorbit, sau cu socrii? Ei ce parere au? E destul de ciudat ca nu vrea copil cu tine, ca de obicei un barbat care e la a doua casnicie, vrea un copil si cu actuala. Eu zic sa vb cu cineva care iti poate da niste sfaturi pt ca problema e destul de serioasa. Eu am renuntat la el am ales copilul si ma gandesc ca va exista cineva pe lumea asta care ma va accepta si cu fetita mea
Un copil trebuie facut in momentul in care e dorit de ambii parteneri.Eu cred ca sotul tau nu va crede ca acel copil e al lui.nu cred sa-l accepte.Daca itit doresti atat de mult sa fii mama ( al tau copil) nu cred ca ai vreo sansa cu sotul tau.Asa ca decide tu ce e mai bine pentru tine.Siguranta materiala sau o viata mai grea in care o sa-ti cresti singura copilul
Sti ce e mai periculos? Va crede ca nu e copilul lui, dupa acea operatie de vasectomie. Cred ca nu te iubeste de ajuns, sau poate crede el ca pe copilul vostru nu-l va putea iubi la fel de mult ca pe primul, tocmai pentru ca pe tine cred ca nu te iubeste.
din nou afirm, nu situ cat este abureala in aceasta "poveste adevarata" si cat este adevarat. dar hai sa zicem ca e adevarat: un barbat care iti refuza dreptul de a fi mama este un mare idiot, inseamna ca nu te iubeste, esti acolo pusa de simulacru de mama si sotie. nu te iubeste cu adevarat, altfel nu ti ar lua acest drept esential din viata fiecarui om. spui ca voia sa divorteze dupa ce ai pierdut sarcina?! asa se comporta? atat de mult ii pasa de sentimentele tale? atunci nu stiu scumpo de ce te agati de el. ai 24 de ani, vrei un barbat care sa iti ofere bucuria de a fi mama, a copilului tau. eu iti sugerez doua chestii: fie accepti aceasta frustrare pana cand unul dintre noi va ceda si se va ajunge la o iremediabila ruptura, ori iti va intelege punctul de vedere si va dori sa fie tatal copilului tau. eu zic sa optez sa pastrezi copilul, e facut din dragoste, e parte din tine, ti l doresti. asta conteaza. asta e diferenta dintre femei si barbati: ei aleg daca sa fie tati, femeile oricum si o iau, fie ca fac avort, fie ca isi dau copilul in adoptie, fie ca fac actul de curaj de a l creste singure in lumea asta tot mai rea.... eu dk as fi in locul tau, l as pune in fata faptului implinit si decizia luata: de a pastra copilul. si dk ar zice sa trec prin oroarea numita avort, mi as lua bagajul si m as muta cat mai departe de acest barbat care este si tata......din intamplare!
Posteaza comentariu