Repartizarea vinovatiei este un scenariu frecvent care se desfasoara atunci cand cuplurile incearca sa discute despre aventura. Unul dintre parteneri il poate blama pe...
Repartizarea vinovatiei este un scenariu frecvent care se desfasoara atunci cand cuplurile incearca sa discute despre aventura. Unul dintre parteneri il poate blama pe celalalt pentru aventura - adesea pentru a se justifica - sau poate da vina pe sine pentru ceea ce s-a intamplat. Nici una dintre aceste abordari nu este folositoare. Aproape toate aventurile sunt rezultatul dificultatilor legate de modul in care partenerii s-au raportat unul la celalalt pe parcursul perioadei cat au fost un cuplu.
Acest lucru inseamna ca responsabilitatea este impartita, astfel ca este necesar ca abordarea sa fie facuta in consecinta, in loc ca partenerii sa dea vina unul pe celalalt. Iata cateva sugestii pentru administrarea consecintelor aventurii:
Evitati discutiile care dureaza cat e noaptea de lunga
Este mai bine sa fixati perioade scurte de discutie in legatura cu ceea ce s-a intamplat, decat sa petreceti ore in sir dezbatand aceleasi probleme extenuandu-va. La sfarsitul oricarei conversatii, incercati sa vedeti ce ati obtinut in urma discutiei. Va poate fi de folos chiar sa notati problemele pe care le-ati discutat si sa luati o decizie in legatura cu ele.
Puneti intrebari la care suportati sa auziti raspunsuri
Cand aflati despre o aventura puteti fi tentati sa puneti o mie de intrebari. Este mai bine sa puneti intrebari simple, pentru a va da timp sa abordati mai tarziu intrebarile dificile. Daca ii marturisiti partenerului despre aventura, comunicati-i acest fapt intr-un mod pe care acesta sa-l poata intelege si raspundeti intrebarilor intr-o maniera cinstita si cat mai la obiect. De exemplu, daca acesta intreaba: "De ce ai facut asta?", raspundeti spunand: "Pentru ca eram singur/confuz/gelos/instrainat dupa nasterea copilului nostru." (sau oricare simtiti ca ar fi motivul aventurii), mai degraba decat: "Nu stiu, s-a intamplat pur si simplu" - fraza care nu explica nimic.
Acordati un timp anume discutiei despre aventura
Discutia despre aventura poate deveni apasatoare, mai ales daca este insotita de insulte si acuzatii. Aceasta inseamna adesea ca pana la urma veti renunta amandoi, stresati si incapabili sa discutati intr-o maniera constructiva despre ceea ce s-a intamplat. O solutie ar fi sa cadeti de acord sa discutati acest subiect doar o jumatate de ora pe zi.
Pe parcursul acestui timp, unul dintre parteneri poate fi cel care pune intrebarile sau amandoi isi pot expune sentimentele pe care le traiesc. Dupa ce expira timpul acordat, discutia ar trebui sa se opreasca. Aceasta abordare cere disciplina, dar ajuta la reducerea invinuirilor care planeaza inevitabil in jurul aventurii.
Nu dati vina pe amant
Unele cupluri nu pot face fata realitatii actiunilor partenerului infidel si arunca toata vina pe seama amantului. Tipic, acestia il denumesc pe amantul drept "rapitor" sau "seducator" sau "o persoana care se culca cu cine apuca". Aceste descrieri pot conveni de minune persoanei care a avut aventura, pentru ca nu o obliga sa faca fata propriei culpabilitati. In acest mod, partenerul infidel este lasat sa "scape printre degete" si toata vina cade in spatele amantului. Este adevarat ca si amantul isi are propria sa responsabilitate pentru situatia creata, dar daca relatia va merge mai departe, cuplul trebuie sa faca fata adevaratului motiv al aventurii, in loc sa considere o alta persoana ca fiind complet responsabila.
Fiti gata sa ascultati, dar si sa vorbiti
In tot mai multe sfere ale societatii, arta de a asculta incepe sa dispara.
Oamenii au tendinta de a sari grabiti de la o problema la alta, discutand adesea despre propriile lor pareri, in loc sa acorde drept la replica si altora. Aceasta afirmatie este valabila si pentru partenerii unui cuplu, mai ales dupa ce au trait experienta unei aventuri. Fiecare partener poate fi atat de preocupat de viziunea sa personala asupra aventurii si atat de nerabdator sa si-o exprime, incat uita sa asculte cu adevarat ceea ce spune celalalt.
Aceasta situatie poate aparea daca partenerul infidel se simte atat de vinovat, incat blocheaza destainuirile celuilalt referitoare la efectele aventurii asupra sa ca partener inselat. Ascultati-va cu atentie partenerul pana cand termina ce are de spus, fara sa-l intrerupeti si mentinand contactul vizual. Daca este suparat, ramaneti calmi si incurajati-l, in loc sa va lasati si dumneavoastra coplesiti. Nu-l acuzati niciodata ca se poarta stupid sau ca face prea mult caz. Sentimentele lui sunt reale, chiar daca nu sunteti de acord cu punctul sau de vedere.
Acordati-va timp
Nu va asteptati sa rezolvati in cateva saptamani toate problemele pe care le aduce la suprafata o aventura.
Recuperarea dupa o aventura poate dura luni si chiar ani de zile. Abordati fiecare problema pe masura ce apare si acceptati faptul ca sentimente precum amaraciunea, gelozia, furia si confuzia sunt naturale si corespunzatoare circumstantelor date. Dumneavoastra si partenerul va doriti, poate, ca totul sa ramana in urma, dar este un vis nerealist. Construirea increderii necesita un timp indelungat - chiar ani de zile, in anumite aczuri. Sarcina pe care v-o propuneti - reconstruirea increderii - poate dura si mai mult timp.
Primele saptamani si luni dupa dezvaluirea aventurii pot fi cele mai dureroase. Dar daca veti folosi sugestiile prezentate in acest articol, veti vedea ca puteti face fata destul de bine luarii unor decizii importante in anumite probleme de care va loviti, cum ar fi sa decideti daca relatia poate supravietuii aventurii sau sa alegeti modul in care sa discutati cu ceilalti despre acest subiect - cu copiii sau alte persoane afectate.