Pastele, o sarbatoare complexa

Exista o multitudine de documente scrise despre Paste, traditii sau obiceiuri. Insa, obiectiv vorbind, singura sursa care ne poate oferi informatii specifice despre aceasta sarbatoare este o persoana perfect documentata, care stie clar despre ce este vorba. Mergand pe aceasta idee, am stat de vorba cu etnologul Carmen Mihalache, cercetator la Muzeul Taranului Roman.

De unde provine titulatura de "Paste"?

In romaneste, numele sarbatorii vine din latina -  pascha, cuvant care preia grecescul paskha care traduce, la randul sau, ebraicul PESAH care inseamna trecere. Simbolic, este o trecere spirituala de la moarte la viata, de la intuneric la lumina.
Pentru romanii ortodocsi, Pastele este sarbatoarea sarbatorilor, o "inviere" intru bucuria si folosul spiritului, pentru care crestinii se pregatesc vreme indelungata, curatindu-si in egala masura trupul si sufletul prin post si rugaciune.

Postul de 40 de zile care pregateste marea sarbatoare a Invierii lui Iisus este ritmat de cateva sarbatori mari, care-i indulcesc asprimea: Bunavestire, Floriile. Timpul se condenseaza in Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor, cea care precede sarbatoarea luminii ("Veniti sa luati lumina!") si a vietii care biruie moartea ("Hristos a inviat din morti cu moartea pre moarte calcand").

In aceasta saptamana crestinii se impartasesc, isi pomenesc mortii si tin post si mai aspru, caci acum a fost tradat, prins si rastignit Hristos, apoi pus in mormant, implinind voia Tatalui. Mai ales in Vinerea Mare, ziua rastignirii Domnului si a patimilor, multi tin post negru.

Acum se fac toate pregatirile pentru zilele  de bucurie care urmeaza (Pastele si Saptamana Luminata).

In functie de religie, Pastele se sarbatoreste in moduri diferite.

Care sunt deosebirile?

Pastele este sarbatorit de crestini (ortodocsi pe de o parte, catolici si protestanti pe de alta parte) si de evrei. Pentru toti, sarbatoarea presupune o trecere, o jertfa si un legamant, semnificatia acestora fiind diferita.

Pentru evrei, Pastele sau inceputul "sarbatorii azimilor" inseamna rememorarea eliberarii din robia egipteana in anii 1250 i.H. (Iesirea din Egipt sau Exodul), cand Dumnezeu l-a calauzit pe Moise sa scoata poporul ales din Egipt si sa-l indrepte catre Tara Fagaduintei (Canaanul din vechime, Palestina de astazi), unde evreii se vor stabili dupa traversarea pe uscat a Marii Rosii si o peregrinare de 40 de ani prin desertul Sinai.

O trecere, deci, de la robie la libertate, dintr-o tara straina in patria fagaduita de Dumnezeu stramosilor patriarhi; o trecere marcata simbolic printr-o jertfa neprihanita (un miel sacrificat si mancat de fiecare familie eliberata, in noaptea parasirii Egiptului) si urmata de un legamant de credinta (respectarea Tablelor legii pe care Moise le-a primit de la Insusi Dumnezeu pe Muntele Sinai).

In cele 8 zile ale sarbatorii se consuma alimente rituale care sustin o sarbatoare a durerii si simbolizeaza amaraciunea robiei si trecerea anevoioasa a fiilor lui Israel la o viata curata, sub semnul sfinteniei: azima (paine nedospita), miel si ierburi amare.

Pentru crestini, Pastele inseamna eliberarea urmasilor lui Adam din robia pacatului si a mortii vesnice prin jertfa de sange a lui Iisus Hristos Mantuitorul, Mesia, trimisul lui Dumnezeu si profetul, cel care de bunavoie a patimit si a fost rastignit pe cruce pentru ca oamenii sa dobandeasca iertarea divina si viata vesnica in Imparatia Cerurilor.