Voluntariatul are o istorie foarte lungă în Canada şi nu se rezumă la plantatul de flori prin parcuri sau de copaci prin pădure. Este parte a pieţii de muncă. Pentru a obţine un job atunci când canadienii nu au experienţă într-un anumit domeniu, ei apelează la voluntariat, chiar la cel în folosul companiilor. Cutuma nu este blamabilă atunci când rezultatul este win-win.
Pentru un newcomer ( proaspăt imigrant) căutarea primului loc de muncă este un job în sine. Şi asta pentru că angajatorii cer înainte de toate experienţă canadiană. Experienţă canadiană care, în această situaţie, este reprezentată de un cerc vicios. Un imigrant abia aterizat nu are cum să aibă această experienţă canadiană pentru a putea fi angajat, iar dacă nu e angajat nu are cum să capete experienţă canadiană.
Experienţa canadiană în muncă nu este o condiţie de angajare doar în cazul imigranţilor.
Şi canadienii, proaspeţi absolvenţi de colegii şi facultăţi, se confruntă cu aceeaşi problemă. Cum nimic însă nu este bătut în cuie, există diverse posibilităţi de a sparge cercul şi a pătrunde în interiorul lui, dar pentru unii voluntariatul este singura soluţie. Când spun voluntariat mă refer la a lucra efectiv, fără bani, într-o companie, o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. În urma propriilor experienţe în acest sens, am intrat în contact cu mai multe persoane care, la un moment dat, au avut astfel de activităţi. La foarte puţin timp după ce am aterizat, eu am făcut voluntariat pentru Greenpeace. Lipeam pe stâlpi anunţuri, căram cutii cu tricouri, opream lumea pe stradă pentru diverse semnături...Acesta însă este un tip de voluntariat care în Canada este practicat, ocazional, în mare parte de către liceeni. Este un tip de activitate prin care unii dintre ei îşi aduc contribuţia la dezvoltarea comunităţii. Dă bine, într-adevăr, pe un CV, în josul paginii, dar nu este nici pe departe ceea ce caută un om în toată firea atunci când vrea un job. Atunci când vrea un job îşi caută o companie la care să lucreze şi fără a fi plătit, poate, poate va fi remarcat, şi ulterior, angajat. Dacă nu, măcar capătă adevărată experienţă de muncă în domeniu sau referinţe bune, utile pe mai departe.În pregătirea acestui articol, mi-am întrebat colegii de şcoală şi profesorul ce părere au ei despre această practică, uneori blamată în Canada. Răspunsurile lor mi s-au părut pertinente. Profesorul mi-a zis că nu-i nimic în neregulă să capeţi experienţă în domeniu atunci nu o ai şi mai ales atunci când nu găseşti job, într-un oraş atât de competitiv precum Toronto.
"Dar, în acelaşi timp, trebuie să ai grijă ca în urma unei astfel de experienţe tu să fii cel care câştigă, adică să nu laşi compania să tragă pielea de pe tine, pe degeaba. Dacă şeful sub care nimereşti te pune toată ziua să plimbi cafele, atunci n-ai nimic de câştigat şi nu e cazul să mai continui. Riscul într-un astfel de demers este ca cel care face voluntariat în disperarea de a căpăta un job va fi tot disponibil la orice cerinţă ingrată. Nu pentru asta mergi acolo", mi-a zis profesrul. Colegii au căzut de acord că e bine s-o faci atâta timp cât rezultatul este win-win.Eu am cunoscut în Canada români care au acum locuri de muncă bune obţinute în urma unor astfel de voluntariate, precum şi români care în urma acestor activităţi, spun ei, nu au obţinut mare lucru. Eu, de exemplu, fiind într-un demers de schimbare a orientării profesionale şi neavând experienţă în domeniu pentru care mă pregătesc văd un astfel de voluntariat ca pe o şansă.
Dar să nu dureze foarte mult :). Contactul cu mediul profesional, prin intermediul unui voluntariat, mi-ar putea oferi ocazia de a învăţa, de a mă face remarcată, de a dovedi că am abilităţile necesare de "a evolua", adică de a trece pe un job plătit. Sună dur, dar competiţia e foarte mare şi de multe ori nu este uşor să ajungi nici măcar în faţa porţii unei firme. Să te găseşti deja în interiorul ei e un pas înainte.Citiţi mai multe despre viaţa unui român în Canada pe Expat în Canada...
