Dupa un mic dejun mai lejer la Hotel California, un stup de camere minuscule unde baia este aproape la fel de mare ca dormitorul, langa King's Cross, am reusit sa strabat zona Greenwich. Greenwich, ca meridianul, desigur. Un parc superb cu o pajiste verde si un domeniu din secolul al XVII-lea, cuprinde The Queen's House (un castel unde iti poti organiza nunta daca este destul de norocoasa), Observatorul regal si Muzeul maritim.
Iti trebuie destula energie sa ajungi pana in varful dealului, la Observator, dar merita, numai pentru a vedea privelistea. Ai o vedere completa asupra parcului si a Tamisei, iar de cealalta parte a ei este zona comerciala, London Eye, centrala electrica si O2, o constructie impresionanta ridicata cu ocazia mileniului, de fapt un imens centru de distractii.
La O2, atractia principala era in perioada asta expozitia Tutankamon, asa ca nu puteam rata ocazia de a vedea de aproape ceea ce mai vazusem doar in documentarele National Geographic. Mumiile lipseau, dar expozitia intinsa pe niveluri diferite ale locatiei, impecabil organizata, cu informatii complete, care sporeau aura de mister a exponatelor, este un tur de forta pentru cei interesati de cultul mortii la egipteni si de obiectele de arta create in acest scop.
Piesa centrala este sarcofagul lui Tutankamon si simulari 3D iti arata toate straturile de sarcofage care il adaposteau pe Tutankamon. Din pacate, fotografiatul era interzis. Intrarea la expozitie a costat 7 lire de persoana, dar a meritat cu prisosinta.
O2 te impresioneaza si prin dimensiune, ca mai toate cladirile din Londra, si prin organizarea stricta. Cand intri la primul nivel, treci prin detectorul de metal si bagajul iti este scanat ca la aeroport. La prima tentativa de a-l vizita, toti vizitatorii au fost evacuati, pentru ca se declansase alarma de incendiu. In 5 minute sosisera si pompierii. Din fericire, nu s-a intamplat nimic. Dupa atatea emotii, am incercat bucataria asiatica la Wasabi, un fast-food eclectic cu mancaruri chinezesti, sechuan, dar si sushi. O portie de mancare calda era in jur de 5 lire, iar sushi, intre 1 si 8 lire portia.
O promenada in zona London Bridge a fost totusi punctul culminant al zilei. Acolo vezi Tamisa in toata splendoarea ei, cenusie, ca mai toata Londra, dar cu o atmosfera aparte, coplesitoare. De la statia de metrou London Bridge ajungi foarte usor la The Queen's Walk, pe dreapta, iar aleea te conduce de-a lungul raului pe langa cladiri moderne, primaria Londrei, iar in fata ta ai tot timpul vechiul London Bridge. E greu sa descrii frumusetea peisajului, spatiul atat de generos si cladirile vechi si noi in asemenea armonie.
Mergand pe alee, treci pe langa The Scoop, teatru in aer liber interesant de urmarit daca nu te sperie curentii de aer si vantul puternic din zona. Lumina se schimba foarte des, soarele intra in nori, ploua vreo 10 minute si se insenineaza imediat. Dupa ce traversezi London Bridge, ajungi la Tower of London, un obiectiv atat de mare al Londrei incat merita sa fie descris pe larg data viitoare.
Foto: Florin Vasilache
Comentarii (1)
podul se numeste tower bridge
Posteaza comentariu