Insula lui Robinson

Imagineaza-ti o insula in oceanul Indian, cu palmieri si apa de un albastru pur, unde ai casuta ta cu veranda care intra in apa oceanului, televizor cu HBO, aer conditionat, spa si restaurant de lux, si propriul chelner care se ocupa de tine de la inceputul sejurului pana la sfarsit. Si inca nu este o imagine cuprinzatoare pentru toate minunile de aici.
 
Am ajuns dupa o calatorie de 20 de ore; un zbor spre Istambul in prima etapa, apoi Doha, in Qatar, de acolo spre Male, Maldive, si in sfarsit un hidroavion pana in Meeru, insula minunilor. Ce e de notat despre zboruri este ca in avioanele Qatar Airways mancarea a fost excelenta si stewardesele zambeau mai larg ca in reclamele Colgate, ca am inghetat de frig in Doha (Qatar) pentru ca fata de cele 32 grade de afara, aerul conditionat din aeroport era setat la 14 grade.
 
Meeru e o insula de 1200 m lungime si 500 m latime, la sud de India, de unde vin influentele culinare si personalul de la spa. Toata insula este o statiune turistica, dar nu ai spune asta stand pe terasa la ora serii, si vazand doar oceanul in fata ta. Pe restul turistilor ii intalnesti doar la masa, asa ca te poti izola si relaxa complet daca asta doresti, sau poti face conversatie la bar cu chelnerii in cel mai pur stil continental. Personalul e format din localnici din insulele invecinate de regula, bastinasi de inaltime mult mai redusa decat media de la noi, ceva de genul 1.6 m pentru barbati, si mai putin in cazul femeilor. Insula are 5 restaurante, 3 baruri, piscina pentru adulti si pentru copii, doua spa, din care una este “over the water”, asa ca poti vedea pestii tropicali prin sticla din podea, in timp ce esti masat in stil balinez si uns cu uleiuri parfumate si crème din plante locale.
 
Oceanul e ireal de frumos vazut prin lentilele mastii de scufundari care actioneaza ca o lupa, marind pestii de toate culorile sau translucizi, vag familiari de la Aquarium sau de pe Discovery. Practic intri intr-un univers surprinzator de cate ori cobori cateva trepte de pe terasa in ocean si ai propriul recif in miniatura la dispozitia ta.
 
Te reculegi dupa atatea emotii in casuta sau in curtea interioara dotata cu jacuzzi si cu sezlonguri ca sa te bronzezi in toata intimitatea, purtand doar crema solara cu factor mare de protectie. Ca lucruri de maxima necestitate ar fi aici palaria de soare cu boruri mari, lotiunea solara, cei 2,5 litri de apa zilnic, perechea de flip-flops, snorkelul si pantofii de recif daca te aventurezi pe insulele vecine, unde reciful da un relief acvatic foarte accidentat si taios.
 
Una din multele surprize placute este mancarea, cuprinsa in pachetul all inclusive, asa ca ai la dispozitie feluri de mancare exotice si continentale, si singurul regret e ca nu poti incerca din toate, pentru ca ai fi prea ocupat cu digestia ca sa mai ai alte activitati in restul timpului. Meniul este pregatit pentru turistii britanici si germani, asa ca aici am mancat porridge mult mai bun ca in Londra. Pe langa rice curry, peste cajun, mango chutney (un sos de mango de care am devenit dependenta, un soi de jeleu de mango aromat si picant), sau sos de fructul pasiunii, gasesti si platou asortat de branzeturi, mezeluri, legume mexicane, cartofi cu rozmarin, porc, miel si alte animale neidentificate. Totul este gatit impecabil si singura dificultate este sa alegi daca inchei masa cu prajituri ca niste ornamente pe care ti-e teama sa le strici, sau cu selectie de fructe tropicale. Nu am stiut pana acum cat de aromate sunt de fapt ananasul sau papaya.
 
Seara am butonat canalele locale de televiziune si am decoperit ca nu este nicio reclama la sapun fara ceva dansuri indiene, si ca filmele de pe HBO sunt cenzurate conform religiei oficiale, cea musulmana. Asa ca am revazut Knoked Up fara scenele care dau savoare filmului, si cred ca daca nu ai vazut anterior filmul nici nu iti dai seama cum a ramas de fapt fata insarcinata.