Sa bem sau nu cafea?

  Potrivit celor mai recente studii, care sunt beneficiile aduse de cafea?
In primul rand este foarte important sa precizam ca efectele cafelei asupra consumatorilor nu se datoreaza exclusiv cofeinei, ci si altor compusi. Boabele de cafea verde (neprajita) contin un nivel de aproximativ 10% de acizi clorogenici (izomeri feluriti ai esterilor acidului quinic cu acizii trans-cinamici). Acestia sunt constituenti de origine vegetala, prezenti in majoritatea plantelor. Cel mai comun acid clorogenic se formeaza intre acidul cafeic si acidul quinic. In decursul prajirii, aproximativ jumatate din acizii clorogenici pierd o molecula de apa, formand legaturi esterice care conduc la aparitia unei mixturi de quinolactone non-acide (quinide). Fierberea cafelei prajite conduce la izomerizarea acestor quinide, rezultand sute de compusi diferiti fiecare avand un potential farmacologic unic. In ciuda faptului ca nivelul lor este foarte scazut (maximum 0,3% din substanta uscata a cafelei), fiecare poate contribui la efectul final al bauturii. S-a dovedit ca ei au proprietatea de a patrunde liber la creier. Actiunea sinergica a diferitelor quinide asupra aceluiasi organ poate sta la originea unora din efectele pozitive ale consumului de cafea.

"Cafeaua, are o putere antioxidanta mai mare decat a berii, sucurilor de fructe, ice-tea-ului sau a ceaiului negru"

Studii recente arata ca o parte dintre substantele amintite au o actiune antioxidanta importanta. Cafeaua este la ora actuala o sursa majora de antioxidanti pentru lumea occidentala. Mai mult, antioxidantii sunt prezenti si in cafeaua decofeinizata.
Utilizandu-se felurite metode de evaluare biochimica, s-a dovedit ca populara bautura, cafeaua, are o putere antioxidanta (in vitro) mai mare decat a berii, sucurilor de fructe, ice-tea-ului sau a ceaiului negru. Un studiu, efectuat in 2006, arata ca ceaiurile si cafeaua sunt surse esentiale de antioxidanti (cafeaua: 97 mg/100 g, ceaiul: 30 - 36 mg/100 g). Studii de consum efectuate in Europa si America de Nord indica faptul ca 64% din cantitatea de antioxidanti ingerati provine din cafea, urmata la distanta de aportul realizat prin intermediul fructelor, ceaiului, vinului rosu etc.

Antioxidantii din cafea sunt fie preexisteti in bob, fie se formeaza in decursul prajirii. In categoria celor preexistenti, se inscriu anterior amintitii acizii clorogenici. In vitro, acidul clorogenic si acidul cafeic au o mare putere antioxidanta. 200 ml cafea arabica aduc 70 - 200 mg acid clorogenic si 200 ml cafea robusta aduc 70 - 350 mg. Bautorii de cafea ingera aprox 1 g/zi de esteri cinamici (mai ales acid clorogenic) si 500 mg/zi de cinamati.

1. Prajirea cafelei amplifica activitatea antioxidanta. 10 minute de prajire (cafea mediu - intunecata) determina in vitro o activitate antioxidanta optima. Efectele cafelei asupra organismului uman se datoreaza atat cofeinei, cat si celorlalte substante din compozitia ei. Cofeina este un alcaloid xantinic care poate strabate cu usurinta bariera hemato-encefalica. La nivelul sistemului nervos central, ea actioneaza competitiv cu adenozina asupra receptorilor acesteia, inhibandu-i actiunea si avand drept consecinta o activitate dopaminergica crescuta, responsabila de efectul stimulator al cofeinei. De amintit faptul ca adenoziona este eliberata de creier ca semnal al epuizarii, determinand declansarea senzatiei de oboseala si, consecutiv, aparitia unui comportament de odihna si refacere. Deci cafeaua nu anuleaza necesitatea de somn, ci doar o amana. Rapiditatea efectului depinde de reactivitatea individuala si de toleranta, fiind, de regula, situata intr-un interval de maxim o ora si durand in medie 3 ore. Cofeina amplifica si nivelurile de epinefrina - adrenalina, probabil prin diferite cai de actiune.

2. Cafeaua stimuleaza, independent de cofeina din compozitie, si secretia de cortisol si adrenalina. In consecinta, efectul de baza al cafelei este cel ergogenic, de amplificare a capacitatii de efort fizic si intelectual. Studii disparate au aratat ca dupa consumul de cafea se amelioreaza capacitatea de memorie si cea de invatare, dar numai pe termen scurt si in conditii de concentrare mental optima. Performantele cognitive par a fi ameliorate cu atat mai mult cu cat subiectii sunt mai avansati in varsta.

3. Consumul frecvent de cafea a fost asociat cu reducerea riscului de cancer colo - rectal (efectul apare si la cafeaua decofeinizata), dar exista o actiune insuficient dovedita de protectie fata de cancerul de san sau cel ovarian.

4. Cafeaua pare sa aiba si un efect dermoprotector, in expunerile prelungite la soare.

5. Cafeaua scade riscul de diateza urica si guta. In doze mari, cofeina poate fi bronhodilatatoare, motiv pentru care cafeaua era folosita in trecut in tratamentul astmului.

6. Cafeaua are un efect diuretic (prin intermediul cofeinei, care antagonizeaza adenozina la nivel glomerular, crescand fluxul sanguin renal si, deci, filtrarea) si stimuleaza persitaltismul intestinal, fiind usor laxativa.

7. In doua studii efectuate la Harvard School of Public Health s-a determinat efectul protector al cafelei asupra colecistului, inclusiv in ceea ce priveste litiaza. Cafeaua are oricum efect colecistokonetic, iar efectul antilitiazic a fost absent in cazul consumului de cafea decofeinizata.

8. Taninurile din cafea pot reduce potentialul cariogenetic al alimentelor. Experimente efectuate in vitro au indicat efectul polifenolilor de reducere a activitatii enzimelor bacteriene si, deci, de diminuare a formarii placii dentare.

Ramane deschisa calea studiilor care sa urmareasca in ce masura nivelul de antioxidanti din cafea poate avea si alte roluri benefice asupra consumatorilor sau in ce masura rolurile pozitive deja evidentiate au la origine tocmai acesti antioxidanti. Fara pretentia de a extrapola rezultatele, nu putem omite un studiu recent (publicat in 2006), efectuat pe 41.836 de femei aflate dupa menopauza si la care a fost indicat clar faptul ca antioxidantii din cafea, avand actiune antiinflamatorie, au redus riscul de a dezvolta boli cardio - vasculare sau alte boli in a caror etiologie inflamatia joaca un rol central. Desi efectele consumului de cafea sunt extrem de diferite in functie de individ, se considera ca echivalentul a 300 mg de cofeina ingerata prin intermediul cafelei nu reprezinta un risc pentru cei mai multi dintre consumatori.