"Zilele de Paște înseamnă mai multă liniște și odihnă, desprinderea de realitatea de la serviciu sau de la școala și de grijile cotidiene. De cele mai multe ori însă relaxarea, indulgențele culinare și mai multe ore de somn ne aduc și niște kilograme în plus. Acest lucru este valabil pentru întreaga familie, de la cei mari și până la cei mai mici. O dietă fadă sau de înfometare este cea mai păguboasă alegere, pentru că rezultatele se obțin rapid, însă ele nu sunt de durată", a precizat pentru Agerpres nutriționistul Lygia Alexandrescu.
În opinia sa, este important să se consume o mare diversitate de legume și fructe colorate pentru a putea beneficia la maximum de efectele lor asupra sănătății, întrucât acestea conțin o serie de substanțe nutritive fitochimice care se combină și se completează reciproc în lupta pentru menținerea stării de sănătate.
"Din dieta întregii familii nu trebuie să lipsească legumele și fructele proaspete, cereale integrale bogate în fibre, proteinele de natură superioară din pește și lactate fermentate (chefirul, sana, laptele bătut). Dieta zilnică trebuie să fie împărțită în 3 mese principale și două gustări de fructe, iar între mese să se consume din abundență lichide care hidratează: apă și ceai neîndulcit. Gustarea de fructe de dimineață poate fi formată din fructe mai dulci, cu indice glicemic superior, iar cea de după amiază din fructe mai acre", explică Alexandrescu.
Ea spune că mișcarea joacă un rol esențial în activarea metabolismului și de aceea măcar activitățile fizice de rutină (mers pe jos, urcat scări, plimbare în parc, bicicleta, role) trebuie practicate.
"Femeile resimt cel mai acut cele câteva kilogramer depuse în concediu și nevoia de revenire la siluetă și garderoba de birou implică o strategie clară și rapidă a stilului de viață după zilele de Paște. Hidratarea este ingredientul-cheie care menține echilibrul hidric și termic al corpului. Dieta trebuie să conțină alimente ușoare, bogate în nutrienți și sărace în grăsimi: carne de pește, ou fiert, brânză nesărată, salate din legume cu frunze verzi, fructe proaspete și cantități limitate de pâine cu secară. Micul dejun poate fi format din cereale integrale, fructe proaspete și ceai sau cafea. Gustarea de fructe de dimineață poate fi formată din prune uscate, mere, pere, o banană, iar cea de după amiază din mere sau citrice. Prânzul poate să conțină pește gătit dietetic (la grătar sau la cuptor), o salată de legume proaspete, câteva linguri de orez integral gătit la abur, un lactat fermentat și ceai de plante cald. Cina poate să fie o salată cu brânză dulce și câteva migdale crude și iaurt", sfătuiește nutriționistul.
Posteaza comentariu