Pentru a manca sanatos, trebuie sa includem in dieta acele alimentele cu o valoare nutritionala mare, care acopera nevoile organismului si sa evitam excesele de alcool, sare, zaharuri sau grasimile saturate. O dieta sanatoasa include alimente diverse si consum moderat astfel incat sa nu se depaseasca nevoile energetice ale organismului. Este importanta si prevenirea senzatiei de foame acuta, prin impartirea ratiei alimentare in 3 mese principale si 2 gustari, dar si asocierea corecta a alimentelor.
Pe langa continutul lor nutritional, unele alimente detin si anumite principii active care contribuie la buna functionare a organismului, cum sunt antioxidantii, acizii grasi esentiali, bacteriile probiotice, fitosterolii si multe altele, alimente numite "functionale".
Ce sunt alimentele "functionale"?
Alimentele "functionale" reprezinta categoria de alimente care aduc beneficii de sanatate specifice, in plus fata de valoarea lor nutritionala. Acestea pot avea beneficii functionale specifice la nivelul unor aparate si sisteme: aparat digestiv, sistem imunitar, sistem cardio-circulator si chiar la nivel celular. Alimentele functionale au fost consumate in mod traditional de popoarele lumii, datorita beneficiilor pentru sanatate, chiar daca substantele biologic active pe care le contin au fost identificate si caracterizate de-abia in ultimele decade. Dintre acestea fac parte alimente precum: probioticele, pestele gras, vinul rosu, rosiile sau taratele de grau.
Recomandari pentru alimentatia zilnica
"Alimentele sanatoase sunt alimentele cel mai apropiate de natura, cu un grad minim de procesare," explica prof. dr. Mencinicopschi. Iata cateva recomandari oferite de specialist pentru alimentatia zilnica:
- De evitat: dulciuri rafinate, bauturi dulci, indulcitori;
- Ocazional: carne rosie (2-3 ori/luna), unt (20 g/zi), sare (maxim 5 g/zi);
- Zilnic: grasimi si uleiuri sanatoase neprajite (50 g/zi), lactate probiotice (100 g/zi), cascaval/telemea (50 g/zi), leguminoase (100 g/zi), legume si fructe (5 portii/zi), cereale integrale (25 g/zi);
- Cateva ori pe saptamana: peste (2 ori), oua (2-5 ori), carne pasare (150 g - 2 ori);
- Hidratarea cu apa: 1,5 - 2 l/zi.
Reglementari privind comunicarea despre beneficiile alimentelor
Pentru a asigura comunicarea corecta catre consumatori, institutiile europene au hotarat sa instaureze un cadru reglementar care sa impuna criterii riguroase de analiza si decizie.
Regulamentul european (regulamentul CE 1924/2006) se bazeaza pe 2 axe principale:
1. Un aliment pentru care pot fi comunicate beneficii nutritionale sau de sanatate trebuie sa se incadreze intr-un profil nutritional. Aceasta inseamna ca alimentul respectiv nu trebuie sa contina in exces nutrienti ca: sarea, zaharul, grasimile saturate, identificati ca factori ce cresc riscul pentru unele boli (obezitate, diabet, boli cardio-vasculare). Bauturile ce contin peste 1,2% alcool nu pot purta mentiuni de sanatate.
2. Beneficiile de sanatate comunicate trebuie sa fie dovedite stiintific, iar mentiunea prin care sunt comunicate, sa fie autorizata de Comisia Europeana.
Acest proces a inceput in ianuarie 2008 si, neexistand niciun fel de experienta anterioara intr-un astfel de proces, expertii EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor) au analizat beneficiile alimentelor prin aplicarea metodologiei de analiza pentru autorizarea medicamentelor.
"Sigur ca intentia de reglementare a comunicarii privind alimentele sanatoase este laudabila. Totusi, din maniera de analiza si validare a mentiunilor propuse rezulta formulari si concluzii curioase, bazate pe aspecte formale, care ignora unele aspecte de fond, de exemplu faptul ca anumite alimente au o intreaga istorie ca alimente sanatoase, desi nu dispun de dovezi stiintifice formale. Putem enumera aici alimente ca varza si usturoiul, dar ai multe produse lactate fermentate proaspete", a declarat prof. dr. Mencinicopschi.
EFSA a respins mentiunile propuse pentru 191 de culturi probiotice de fermentare a laptelui, pe motiv ca bacteriile respective nu sunt suficient de bine caracterizate, sau ca nu este lamurit mecanismul lor de actiune, adica nu se face legatura cauza-efect intre principiul activ continut in produs si beneficiul de sanatate.
"Sunt constient ca, in cazul probioticelor, aplicarea protocolului de analiza EFSA este aproape o utopie, pentru ca aceste bacterii nu interactioneaza direct cu celulele sau tesuturile organismului in afara de cele ale sistemului digestiv. Ele interactioneaza cu flora intestinala, iar structura acesteia are repercusiuni importante asupra sanatatii organismului gazda", a completat specialistul.
De aceea este necesar sa promovam si sa mentinem o flora intestinala echilibrata, prin obiceiuri alimentare corecte si prin consum de alimente prebiotice (fibre alimentare) ai probiotice (iaurturi, chefir).
La nivel european, procesul de analiza si autorizare a mentiunilor de sanatate este inca in curs, dupa 2 ani de munca intensa fiind analizate doar aproximativ 25% dintre mentiunile supuse autorizarii.
Posteaza comentariu