„Plăcerea de a mânca“ vs. „Plăcerea de a arăta excelent“

Ştiu că multe dintre persoanele care îmi citesc articolele sau îmi urmăresc pagina de Facebook, văzând imaginea comparativă cu mine la 110 kg şi la 75 kg, se gândesc cu admiraţie la faptul că am slăbit 35 de kilograme şi că reuşesc să mă menţin de peste un an şi jumătate în jurul masei corporale de 75 kg.

Totodată mă gândesc că măcar o parte dintre cei care sunt interesaţi să slăbească şi se confruntă cu lipsa rezultatelor, sau cu lipsa motivării de a trece la acţiune, este foarte posibil să simtă şi o oarecare frustrare, generată de faptul că alţii reuşesc să slăbească şi ei încă nu au reuşit acest lucru.

Cred că această stare este un lucru normal. Dar faptul că acest lucru este normal, nu înseamnă că obligatoriu trebuie să fim de acord cu el.

Şi eu când eram gras eram destul de apreciativ la adresa celor care reuşeau să slăbească, dar sincer să fiu, apăreau şi la mine stări de frustrare şi chiar enervare faţă de faptul că alţii reuşeau să slăbească iar eu nu.

Înainte de a începe procesul meu de slăbire, m-am analizat destul de atent şi am observat că una dintre cele mai mari piedici cu care mă confruntam la acea dată şi despre care cred că reprezintă o problemă pentru foarte multe persoane, era plăcerea de a mânca.

Da! Plăcerea de a mânca poate fi o problemă foarte mare.
Dar de ce? Şi mai ales, în ce constă de fapt această problemă?

Foarte multe dintre activităţile noastre recreative şi dacă stau bine să mă gândesc cred că aproape toate şi toate evenimentele pe care le sărbătorim, comemorăm sau aniversăm, ne-am obişnuit să le legăm de mâncare.

Am observat că mâncatul, aşa cum se prezintă el în societatea umană de azi, înseamnă mult mai mult decât a ne hrăni.

Evident că un astfel de comportament generează ataşamente puternice şi greu de înlăturat. Plăcerile acestea sunt reale, sunt foarte aproape de noi, ne sunt la îndemână şi durează foarte puţin să le obţinem.

Pe de altă parte, o altă caracteristică a vieţii sociale contemporane o reprezintă ideea de a avea un corp frumos şi armonios, lipsit de grăsime. Dinspre toate mediile de propagare a informaţiei suntem asaltaţi de realizările în materie de slăbit ale vedetelor. Evident că în acest mod aproape fiecare dintre noi doreşte să arate bine, să işi construiască un corp frumos şi armonios, sau după caz să şi-l menţină, transformând acest lucru în plăcerea de a arăta celorlalţi propria realizare.

Însă, spre deosebire de plăcerea de a mânca, care ne este foarte accesibilă, plăcerea de a arăta bine, se anunţă a putea fi obţinută abia la capătul unui proces lung şi anevoios, încărcat de sacrificii şi suferinţă, un proces care ne pune faţă în faţă cu noi înşine şi care ne arată că pentru a redobândi controlul asupra proprilui nostru corp, este nevoie de voinţă şi determinare şi aparent de renunţarea la multe alte plăceri, îndeosebi la cele culinare.

Acesta este motivul pentru care foarte mulţi dintre cei care doresc să scape de kilogramele în plus eşuează în demersul lor.

Cu toate acestea (şi sunt sigur că foarte mulţi dintre voi îmi veţi da dreptate) ideea de a avea un corp frumos şi de a fi admiraţi de persoanele dragi, sau de restul lumii, nu ne dă pace, fiind adânc înrădăcinată în mintea nostră şi are darul de a ne chinui permanent, făcându-ne să simţim o stare de nemulţumire faţă de faptul că ne complacem în mediocritate şi nu reuşim să ne depăşim propria condiţie.

Cu alte cuvinte suntem puşi permanent în faţa următoarei decizii: ori rămânem sclavii unor plăceri minore, ori devenim proprii noştri stăpâni.

Vă mărturisesc sincer că plăcerea pe care o am acum că am reuşit să slăbesc, că am reuşit să trec la acţiune, că am reuşit să îmi dezvolt voinţa şi determinarea de a acţiona, este infinit mai mare decât plăcerea pe care mi-o oferea în trecut mâncatul în toate ipostazele lui.

Pregătindu-te Psihologic, nu numai că vei lua decizia să începi să acţionezi corect pentru a slăbi, dar şi decizia de a deveni o altă persoană, o persoană pentru care propriile deziderate nu ramân doar nişte vise frumoase, ci devin realitate.

În acest sens vă invit pe cei care nu aţi citit încă cele 7 Capitole cu privire la Pregătirea Psihologică, să o faceţi.

Nimic nu se compară cu plăcerea pe care o simţi când constaţi că ai reuşit să te autodepăşeşti.

Facebook:
http://www.facebook.com/andreicatalin.stefanescu.5