Incearca sa te imprietenesti cu mancarea chinezeasca, fa-o ca orice cetatean chinez si vei reusi sa adaugi cativa ani sanatosi vietii tale! Este noutatea catre care ne indeamna specialistii nutritionisti si chiar daca schimbarile regimului alimentar vor fi drastice, efortul va fi rasplatit din plin.
Cel mai important studiu privind dieta chinezeasca - Proiectul China, o colaborare intre Universitatea Cornell, Academia Chineza de Medicina Preventiva si Universitatea Oxford - a urmarit aproape de 7.000 de familii din China si Taiwan si a demonstrat faptul ca persoanele care au participat prezentau un risc scazut de aparitie a cancerului, bolilor de inima, obezitate, osteoporoza sau a alte boli cronice devastatoare. Baza acestui studiu a fost observatia ca exista o relatie intre dieta si cancer: dieta vestica, bogata in grasimi si carne si saraca in fibre a fost puternic corelata cu incidenta crescuta a cancerului de colon si san si emigrantii, schimbadu-si obiceiurile alimentare conform tarii de adoptie, isi modifica si riscul de aparitie a cancerului in functie de noile cutume.
Studiul a fost conceput astfel incat au fost urmarite regiuni rurale ale Chinei in doua perioade: '83-'84 si mai apoi '89-'90.
Populatia chineza are un regim alimentar bazat in special pe orez, produse din orez, taitei si paine fabricata din grane cat mai putin procesate. La toate acestea se adauga o larga varietate de fructe, verdeturi si legume (cu soia din abundenta), alune si seminte. Principalele nivele al piramidei dietei asiatice sunt formate din mici cantitati de uleiuri vegetale si bauturi din plante cum ar fi ceaiul verde, berea, sake-ul si vinul, care este recomandat zilnic. Sfaturile care completeaza dieta asiatica sunt formate din recomandari care pot fi urmate numai o singura data pe saptamana (sau chiar mai putin) si se refera la mici cantitati de produse lactate, peste, dulciuri, oua, carne de pasare si carne rosie (nu mai mult de o data pe luna).
O descoperire interesanta a fost ca toti acei chinezi vegetarieni care sufereau de cele mai putine boli si erau cei mai longevivi, aveau o bacterie intestinala "prietenoasa" si diferita de a celora care consuma produse animaliere. Aceasta bacterie, numita bifidobacterium este recunoscuta pentru capacitatea ei de a modifica flora colonica si a intensifica absorbtia calciului de catre organism - fapt care explica de ce persoanele vegetariene sau aproape vegetariene au un risc mai mic de osteoporoza in ciuda lipsei produselor lactate din alimentatia lor. Pe de alta parte, tot aceasta bacterie ajuta la productia vitaminelor B.
Persoanele non-vegetariene au o mai bogata flora colonica "de putrefactie": predomina bacterii de tip clostridium, avand rol in prelucrarea resturilor proteice rezultate mai ales din produsele de origine animala, cum ar fi lactatele si carnea. Aceasta bacterie creeaza si acizii grasi care incurajeaza dezvoltarea unui mediu agresiv la nivelul colonului care poate duce la aparitia bolilor intestinului gros si chiar a cancerului.
In special pentru femei, dieta chinezeasca este deosebit de benefica deoarece include produse din soia, despre care se stie ca are un continut foarte bogat de fitoestrogeni. Organismul poate transforma acesti compusi in substante estrogene care pot ajuta la usurarea simptomelor menopauzei si la scaderea riscului de aparitie a cancerului la san.
O masa tipic chinezeasca are un continut de grasimi incredibil de mic (6-24% din totalul caloric) si fata de dieta tipic americana care are aprox. 80% origine animala, dieta chinezeasca are un procent variabil intre 0% si 20%. Un platou poate cuprinde o mare portie de orez asezata pe mijloc, inconjurat cu bucati mici de legume si verdeturi proaspete, fierte sau mici bucati de tofu si probabil fructe. Legumele fierte au fost probabil calite intr-un vas cu putin ulei si sos special, cat sa le dea un pic de gust. La aceasta gustare simpla se pot adauga minunate condimente si ingrediente specifice cum ar fi seminte proaspete de lotus sau bulbi de crin.
Insa obiceiurile bune sunt pe cale de disparitie, tinand cont de revolutia industriala ce cuprinde putin cate putin China.
Concluzii ale studiului Cornell-China-Oxford:
Cancerul de san are o incidenta mai mica in China - corelatie directa cu dieta;
Cancerul de colon - incidenta mai mica in China, asociat cu schistosomiaza (boala parazitara larg raspandita candva in Asia, acum sub control);
Cancerul de stomac - mai raspandit in China in ciuda dietei vegetariene;
Cancerul de ficat - de 30 de ori mai raspandit in China;
Osteoporoza - incidenta mai mica in China in ciuda unui aport de Ca mai mic;
Obezitatea - prevalenta mai mica in China, desi consuma cu 30% mai multe calorii;
Precizare: termenul de comparatie sunt Statele Unite.