Beneficiile grăsimilor saturate și mitul colesterolului

Grăsimile saturate și colesterolul au fost de-a lungul ultimilor ani blamate pentru epidemia de decese prin boala cardiovasculară. Să vedem însă și cealaltă jumătate a paharului, și dovezile din spatele, și anume cum ne influențează în bine viața grăsimile saturate și colesterolul.

Grăsimile saturate se găsesc în unt, lapte, carne, pește gras, ou (surse animale), dar și în nucă de cocos/uleiul de nucă de cocos (sursă vegetală). Rolurile lor sunt foarte importante în chimia corpului:

- au gust bun și dau senzația de sațietate, reducând per ansamblu numărul caloriilor totale consumate; ele alcătuiesc cel puțin 50% din membrana celulară, asigurând celulelor integritate structurală și funcționare optimă;
- sunt necesare pentru sănătatea sistemului osos. Pentru a asigura o bună includere a calciului în os 50% din grăsimile din dietă ar trebui să fie saturate (1); scad Lp(a), o substanță ce arată predispoziția și progresia spre boala coronariană;
- protejează ficatul de diferite toxine (alcool, unele medicamente etc) (2);
- sunt necesari pentru utilizarea adecvată a acizilor grași esențiali! Acizii omega-3 sunt mult mai bine reținuți/procesați în țesuturi dacă dieta este bogată în grăsimi saturate.(3) ;
- îmbunătățesc funcționarea sistemului imun (4);
- acidul stearic (18 atomi de carbon) și palmitic (16 atomi de carbon) sunt hrana preferată a inimii. De fapt inima are în jurul ei o rezervă importanta de grăsimi saturate.(5);
- acizii grași saturați cu lanț scurt și mediu (MCT= trigliceride cu lanț mediu) au importante proprietăți antimicrobiene, protejând tractul digestiv de acțiunea unor microorganisme dăunătoare ;
- dovezile științifice existente până în prezent nu au reușit să arate că grăsimile saturate sunt responsabile de boala de inimă.

Colesterolul și beneficiile lui

Colesterolul este o moleculă denumita și 3ß-hidroxi-5-colesten.

- organismul uman are 140g de colesterol din care doar 8 grame e prezent în plasmă sub formă de LDL (lipoproteine cu densitate mică), iar 1-2 grame din acest colesterol sunt reînnoite zilnic ( s-a studiat balanța colesterolului bazat pe eliminarea steroizilor prin fecale ), 1 gram provenind din sinteza endogenă, colesterolul ingerat din alimente nedepășind 0,6 grame ( surse : creier 3 g/100g , gălbenuș 1,7 g/100g , rinichi 0,35g/100g , ficat 0,25 g/100g , unt 0,3 /100g, untură de porc 0,1g/100g ) ;
- este principalul constituent al membranelor celulare și al liporpoteinelor plasmatice, contribuie la reglarea fluidității membranelor (are caracter amfipatic) ; creierul uman, îndeosebi substanța albă, este foarte bogat în colesterol liber. Conținutul în colesterol al creierului și nervilor crește în perioada de mielinizare și rămâne constant tot restul vieții.
- ficatul, glandele corticosuprarenale și gonadele (testicul/ovar) conțin și ele o mare cantitate de colesterol; Lipoproteinele plasmatice conțin și ele colesterol, în proporții variabile, acesta reprezentând o formă de transport între diverse compartimente ( intestin-ficat-țesuturi).
- colesterolul este precursorul hormonilor sexuali/corticosuprarenalieni, al acizilor biliari și al vitaminei D3.
- colesterolul și grăsimile saturate asigură rigiditate/stabilitate/fluiditate membranelor celulare. Excesul de grăsimi polinesaturate din dietă ( mai ales grăsimi trans ) înlocuiesc grăsimile saturate din perete, acesta pierzându-și rigiditatea, atât de mult încât se poate fisura pe alocuri.

Colesterolul este:

- precursorul corticosteroizilor, hormoni ce protejează organismul de stres-uri puternice;
- precursorul steroizilor /androgenilor cu implicații în funcțiile, caracteristicile și comportamentele sexuale masculine și feminine;
- precursorul vitaminei D, o vitamină necesară pentru sănătatea oaselor, sistemului nervos, creșterii corecte, metabolismului mineral, tonusului muscular, producerii insulinei, reproducerii și funcționării optime a sistemului imun, protecției împotriva anumitor cancere;
- precursorul acizilor biliari/sărurilor biliare, elemente vitale în digestia și absorbția grăsimilor și vitaminelor liposolubile (A,D,E,K);
- un antioxidant ce protejeazp de radicalii liberi ce duc la boala de inimă și cancer;
- necesar în funcționarea receptorilor serotoninei (8), iar nivele scăzute de colesterol plasmatice sunt asociate frecvent cu depresie, agresivitate, violență, tentative de suicid;
- necesar în menținerea sănătății peretelui intestinal;(9)

Dietele vegetariene foarte sărace în colesterol pot conduce la permeabilitate intestinală (leaky gut syndrome) și alte disfuncții intestinale; prezent din abundență în laptele de mamă și asigură dezvoltarea optimă a sistemului nervos la bebeluș.

Colesterolul nu este cauza bolii de inimă. El este un puternic antioxidant. El asigură repararea peretelui arterial lezat (plăcuțele de aterom conțin foarte puțin colesterol ). Cu toate acestea, ca orice grăsime, și colesterolul poate fi OXIDAT prin expunere la căldură și oxiden.

Colesterolul este necesar pentru corp și crește mai ales atunci când acesta este expus la factori cauzatori de leziuni celulare (grăsime trans, radicali liberi etc). "Criminalul" nu este colesterolul, el este "poliția" care încearcă să protejeze un corp malnutrit (atenție, obezitatea e malnutriție) care are tendința de a degenera în boli de inimă/cancer. A incrimina colesterolul pentru boala de inimă este ca și cum am învinovăți de problemele în trafic numărul mare de politiști într-o zonă unde crimele sunt frecvente. Între timp au mai apărut unele studii recente care corelează un colesterol mic cu o mortalitate mare.

Doctor Andrei Laslău

http://www.andreilaslau.ro/
https://www.facebook.com/drlaslauandrei

BIBLIOGRAFIE

*http://jama.ama-assn.org/content/vol295/issue6/index.dtl (studii recente ce infirma conexiunea grasimi alimentare , colesterol ? cancer de san, colon si boala de inima)

http://www.ravnskov.nu/weblit.htm#052 ( bibliografia online de unde au fost preluate doar referintele relevante pentru articol)

1. Watkins, B A, et al, "Importance of Vitamin E in Bone Formation and in Chrondrocyte Function" Purdue University, Lafayette, IN, AOCS Proceedings, 1996; Watkins, B A, and M F Seifert, "Food Lipids and Bone Health," Food Lipids and Health, R E McDonald and D B Min, eds, p 101, Marcel Dekker, Inc, New York, NY, 1996

2. Dahlen, G H, et al, J Intern Med, Nov 1998, 244(5):417-24; Khosla, P, and K C Hayes, J Am Coll Nutr, 1996, 15:325-339; Clevidence, B A, et al, Arterioscler Thromb Vasc Biol, 1997, 17:1657-1661

4.

3. Kabara, J J, The Pharmacological Effects of Lipids, The American Oil Chemists Society, Champaign, IL, 1978, 1-14; Cohen, L A, et al, J Natl Cancer Inst, 1986, 77:43

5. Garg, M L, et al, FASEB Journal, 1988, 2:4:A852; Oliart Ros, R M, et al, "Meeting Abstracts," AOCS Proceedings, May 1998, 7, Chicago, IL

Lawson, L D and F Kummerow, Lipids, 1979, 14:501-503; Garg, M L, Lipids, Apr 1989, 24(4):334-9

6. Felton, C V, et al, Lancet, 1994, 344:1195

7. Jones, P J, Am J Clin Nutr, Aug 1997, 66(2):438-46; Julias, A D, et al, J Nutr, Dec 1982, 112(12):2240-9

Jones, P J, Am J Clin Nutr, Aug 1997, 66(2):438-46; Julias, A D, et al, J Nutr, Dec 1982, 112(12):2240-9

8. Engelberg, Hyman, Lancet, Mar 21, 1992, 339:727-728; Wood, W G, et al, Lipids, Mar 1999, 34(3):225-234

9. Alfin-Slater, R B, and L Aftergood, "Lipids," Modern Nutrition in Health and Disease, 6th ed, R S Goodhart and M E Shils, eds, Lea and Febiger, Philadelphia 1980, 134

10. Addis, Paul, Food and Nutrition News, March/April 1990, 62:2:7-10