Dieta in perioada de sarcina

Relatia intre dieta mamei si starea de sanatate a fatului continua sa fie un mar al discordiei. Studii observationale asupra dietei au ajuns la concluzii diametral opuse deoarece parametrii luati in calcul variaza de-a lungul studiului si de la studiu la studiu.

Limitele acestor studiii sunt impuse de factori economici, educationali, sociali, dar si de stres, expunerea la infectii, munca fizica, locuinta necorespunzatoare. Studiile controlate ale interventiilor aupra dietei nu au putut ajunge la concluzii ferme.

Nutritia pre- si periconceptionala

Dintre factorii de mediu care contribuie la mentinerea starii de sanatate, dar si la aparitia unui numar mare de imbolnaviri, alimentatia joaca un rol important deoarece este un factor care actioneaza in timp. Cele mai grave malformatii apar atunci cand actiunea negativa a alimentatiei se exercita in momentul diferentierii si constituirii diferitelor organe ale embrionului. Fiecare mama este interesata ca viitorul copil sa fie sanatos, frumos si daca se poate sa fie cel mai destept. Ce poate face ea?

Efectul protectiv al suplimentarii cu folat impotriva defectelor tubului neural (spina bifida si anencefalia) au fost primele sugerate prin studii de cohorta. Suplimentarea periconceptionala cu acid folic (4mg/zi) poate reduce riscurile malformatiilor de tub neural la 1/3 la femeile care au nascut un fat afectat si chiar la femeile expuse la un risc normal. Suplimetarea ar trebui inceputa cu cel putin 2 luni inainte de conceptie si continuata pentru primele trei luni de sarcina. Deoarece mai mult de jumatate din sarcini nu sunt planificate exista tendinta, controversata, de a suplimenta alimente de baza (faina) cu folat.

Proteinele. Nevoia de proteine cu valoare biologica ridicata creste (un plus de 30-40g de proteine peste ratia femeii negravide si peste 40g pentru cea care alapteaza). Ratia zilnica de proteine este de 1,3-1,7 g/kg corp pentru gravide, majorand ratia de proteine la 70-100g proteine/zi, proteinele cu valoare biologica mare trebuie sa reprezinte 60-65% din cantitatea totala de proteine. Necesarul zilnic de proteine cu valoare biologica mare poate fi asigurat din: 500-600 ml lapte, 40g de branza, 240g carne slaba, 1 ou. Se vor evita proteinele din leguminoase uscate deoarece acestea sunt greu digerabile si determina blocari.

Lipidele. Se vor evita ratiile mari de lipide deoarece suprasolicita functiile ficatului si predispun la acidoza. Se vor evita untura, slanina, carnea grasa. Ratia zilnica de lipide. In prima parte a sarcinii se va consuma o cantitate moderata de lipide. In cea de-a doua jumatate lipidele vor reprezenta aproximativ 28% din valoarea calorica a ratiei zilnice (87-90g). Necesarul de lipide este asigurat astfel: 60% de origine animala si 40% vor fi de origine vegetala.

Glucidele. Necesarul zilnic de glucide vor acoperi 56-57% din totalul necesarului de calorii, 400-450g glucide pe zi. Se vor consuma glucide din legume, fructe, cereale fara a se face abuz de zahar si fainoase. Consumul exagerat presupune la obezitate si diabet. Sarcina la femeile obeze se asociaza cu probleme perinatale: macrosomie, travaliu prelungit, infectie, hemoragie post-partum.

Elementele minerale. Gravida transfera fatului 100-120g de saruri minerale in proportii diferite. In sarcina creste necesarul de calciu (suplimentarea ratiei cu lapte, branzeturi, oua, carne, ficat) si de fier (de la 15-16mg/zi la 20-25mg/zi). Surse de fier sunt ficatul, carnea, ouale, fulgii de ovaz. Necesarul de Cl si K ramane aproximativ acelasi. In schimb, aportul de sare trebuie redus in special in ultima perioada a nasterii evitandu-se aparitia edemelor si a unor complicatii la nastere.

Vitaminele. Suplimetele vitaminice sunt bine venite in sarcina. Printr-o alimentatie echilibrata nu ar mai fi nevoie de o suplimentare farmaceutica. Ca surse pentru vitamina A (necesar de 6000U la femeia gravida) pot fi: ficatul (25000U/100g), untura de peste, galbenusul de ou (2000U/100g); pentru grupul vitaminelor B: painea neagra fasole uscata (B1), lapte, branzeturi (B2), produse animale (B6, PP, B12); pentru vitamina C: fructe si legume proaspete; pentru vitamina D: ficat, produse lactate grase, ou, margarina vitaminizata.

Dieta si cresterea fetala

Doua concluzii pot fi trase urmarind studiile avand acest subiect:
1. restrictiile dietetice severe pot duce la o greutate la nastere mica (chiar cu 500g);
2. suplimetarea nutritionala, bine intentionata, nu are totdeauna efectul dorit (exemplu suplimetul proteic).

Suplimentari specifice au fost investigate pentru a accentua cresterea fetala: carnitina, aminoacizi, solutii de glucoza, extracte sangvine de la bovine. Doar doua studii au aratat beneficii, dar acestea au avut un numar mic de cazuri.
Sfatul nutritional specializat pare a avea un efect moderat. Eforturile de a incuraja gravida sa manace bine, bine-intentionate, includ cel mai adesea explicatii asupra reducerii riscului de a naste inainte de termen abordand o dieta si un stil de viata adecvate. Asemenea situatii pot genera sentimente de vinovatie, anxietate si un fals sentiment al responsabilitatii pentru un produs de conceptie nereusit.

Diete speciale pentru a evita antigene

Diete speciale pentru a evita antigene au fost prescrise la femeile cu un risc mare de a naste un copil atopic (susceptibil de a fi alergic). Acestea sunt bazate pe studiul atopiei la mama, tata sau un copil precedent. Datele din studii sugereaza ca aceste diete nu reduc substantial riscul de a naste un copil atopic, si chiar poate fi posibil sa aiba efecte adverse asupra mamei si a nutritie fatului.

Concluzii

Nu exista nici o evidenta ca restrictiile dietetice de orice fel confera un benficiu femeilor gravide privind fatul. Toate femeile care planuiesc sa ramana gravide ar trebui sa se asigure ca au o ratie suficienta de acid folic in alimentatie, cel putin periconceptional. Dietele cu suplimetare proteica (regim Atkins) trebuie evitate. Suplimentele proteice si calorice echilibrate par a reduce incidenta nasterilor premature si mortalitatea perinatala. Programele publice de sanatate ofera suplimente nutritionale, sfat dietetic si suport pentru femeile gravide, dar nu trebuie sa ne bazam pe premiza ca ele reduc si rata nasterilor premature. Nu exista in prezent baza pentru a recomanda suplimente nutritionale specifice daca se suspecteaza o crestere fetala anormala. Dietele ce evita antigenele nu au convins asupra beneficiilor in prevenirea atopiei la viitorul copil.