Asocierea alimentelor - modalitate de controlare a greutatii

Asocierea alimentelor este o modalitate excelenta de controlare a greutatii. Ideea este ca, daca mancati un singur tip de alimente sau mai multe alimente asociindu-le corect, capacitatea dumneavoastra de digestie si abilitatea de a descompune eficient hrana ajung la parametrii maximi.

Aceasta insemna ca organismul nu retine fragmente de alimente nedigerate, care sa se transforme apoi in bulgari de grasime, plini de toxine, si in final in celulita. Combinarea adecvata a alimentelor ii permite organismului sa arda complet grasimile.


Cum functioneaza

Grupa 1: proteinele (carnea rosie, carne de pasare, branza, peste, oua, lapte, nuci, vanat/iepure, moluste si crustacee, soia, tofu si toate produsele din soia, iaurt) produc sucuri acide pentru a se digera. Se digera incet.

Grupa 2: carbohidratii - aici intra toate cerealele si produsele preparate din acestea (painea, paste fainoase, cereale pentru micul-dejun, faina, biscuiti, produse de patiserie, prajituri) ca si legumele care contin amidon (cartofii, ignamele, porumbul dulce).

Acestea produc sucuri digestive alcaline. Se digera rapid si au nevoie se alte enzime decat proteinele.

Daca veti consuma impreuna cu alimente din grupa 1, enzimele si sucurile digestive rivale se vor "lupta" si se vor neutraliza reciproc. Rezultatul este acela ca hrana nu va fi digerata eficient, va intra in putrefactie in intestine, producand gaze intestinale, balonari, arsuri, dureri de stomac, malabsorbtie, indigestie si cel putin scaderea energiei.

Grupa 3: salatele, legumele care contin amidon, radacinoasele, semintele, ierburile, condimentele si uleiurile din seminte. In aceasta grupa mai intra si: untul, frisca, grasimea tartinabila, uleiul de masline. Toate acestea pot fi digerate atat impreuna cu alimentele din grupa 1, cat si cu cele din grupa 2.


Grupa 4: fructele care formeaza un grup distinct si detin recordul de viteza in ce priveste digestia. Fructele folosesc enzime complet diferite fata de grupele mentionate anterior.


Solutia
1. Nu consumati la aceeasi masa alimente din grupa 1 (proteine) si alimente din grupa 2 (carbohidrati).
2. Alimentele din grupa 3 pot fi consumate atat cu cele din grupa 1 cat si cu cele din grupa 2.
3. Alimentele din grupa 4 (fructele) trebie mancate intotdeauna singure, la cel putin 30 de minute distanta de consumarea alimentelor din celelalte grupe. Este bine sa consumati fructele pe stomacul gol, de preferat dimineata, fara alte tipuri de alimente. Daca veti consuma fructe dupa masa, acestea vor ramane blocate in rma celorlalte alimente, care au nevoie de mult mai mult timp pentru digestie, asa ca ele vor incepe sa fermenteze in burta.
Cand amestecati fructe cu alte tipuri de almente,va puteti astepta la balonare, flatulenta, indigestie. De retinut: nu amestecati niciodata pepenele cu alte fructe. Dintre toate fructele, acesta se digera cel mai repede. Cu alte cuvine fie mancati doar pepene, fie nu mancati deloc pepene.
4. Dupa o masa cu carbohidrati, lasati sa treaca cel putin doua ore pana sa va alimentati cu proteine. Dupa ce ati ingurgitat proteine, lasati sa treaca trei ore pana sa mancati alimente cu carbohidrati. Proteinele au nevoie de patru ore pana sa ajunga in intestin, in vreme ce carbohidratii parcurg un drum de doua ore de la inghitire pana in intestin.


Modalitate gresita de asociere a alimentelor

Cereale cu produse lactate sau carne = gaze
Fructe cu legume = gaze
Fructe cu carne = gaze
Fructe cu cereale sau produse lactate = gaze


Modalitate corecta de asociere a alimentelor

Doar fructe = nu se produc gaze, o digestie eficienta
Cereale cu legume = nu se produc gaze
Paste cu legume = nu se produc gaze
Leguminoase cu legume/cereale = nu se produc gaze
Peste sau carne rosie cu legume = nu se produc gaze
Fasole boabe / pastai cu cereale = nu se produc gaz

Informatiile au fost preluate din cartea "Esti ceea ce mananci: Programul care va va schimba viata", Dr Gillian McKeith, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2005, www.curteaveche.ro