Copilasul tau este tinut sub control?

Cum ai putea sa procedezi?

Cand copilasul are o criza de furie in public, ai vrea sa te ascunzi in gaura de sarpe. Cum un prichindel care se manifesta astfel e, de obicei, destul de greu de potolit, este de preferat sa incerci sa previi o astfel de situatie.

Tocmai de aceea, trebuie sa ai asteptari realiste de la el si sa nu-i pretinzi mai mult decat stii ca este in stare. De multe ori, aceste izbucniri de furie apar in situatia in care copilul isi da seama ca nu mai poate face fata si ca i se pretinde ceva ce este peste puterile lui.

Pentru ca tot vorbeam despre exemplul cu supermarketul, sa incercam sa ne imaginam cum ar reactiona un copil istovit si plictisit peste poate de plimbarea prin rafturile unui magazin imens, mai ales atunci cand nu-l intereseaza obiectele achizitionate de parinti.

Astfel, ai doua variante la dispozitie. Fie renunti la cumparaturi cand il vezi ca incepe sa dea semne de nervozitate, fie te inarmezi cu una dintre jucariile lui preferate, care sa-i tina de urat. Dar chiar si asa, tot nu ar trebui sa-i testezi limitele. De exemplu, tine cont de faptul ca micutilor le place teribil sa-si exercite ei insisi controlul, lucru pe care il poti specula propunandu-i sa-si aleaga o jucarie din magazin. Bineinteles ca ar trebui sa faci asta inainte sa se infurie; dupa aceea, metoda nu ar mai da nici un rezultat, iar copilul va ajunge la concluzia ca tocmai a gasit o modalitate excelenta de a primi o jucarie noua ori de cate ori i se nazare.

Dar daca scandalul a inceput deja? Cel mai bine ar fi sa nu reactionezi, desi putini parinti se pot stapani atunci cand il vad pe cel mic tipand si agitandu-se. Dar tipetele nu reprezinta propriu-zis o forma de comunicare si, de aceea, nu ar trebui sa ai vreo reactie.

Ai putea sa-i spui, pe un ton calm: "Vad ca esti nervos. Nu e in regula; anunta-ma cand ai terminat". Si apoi te indepartezi. Ce va face prichindelul? In primul moment, va fi socat si tipetele lui vor creste in intensitate, pe masura ce te indepartezi. Dar, dupa aceea, vazand ca ramane singur, va intra in panica si va veni dupa tine, continuand, probabil, sa se smiorcaie, dar in mod evident s-a dat batut.

Bineinteles, cateodata poti fi atat de nervoasa, incat ultimul lucru la care-ti mai sta mintea este cum sa reactionezi corect. Cu toate acestea, nu trebuie sa cedezi numai pentru a evita un posibil conflict. Copilul iti va prinde slabiciunea si o va specula. In aceeasi nota, se impune sa fii consecventa in aplicarea regulilor si consecintele nerespectarii acestora. Cand copilul este furios, nu tipa si tu la el, dar schimba-ti modulatiile vocii, vorbind pe un ton coborat - ceea ce s-ar putea caracteriza drept "periculos de calm". Fii sigura ca micutul va detecta amenintarea ascunsa...

Daca incearca sa te faca sa te simti ca un fel de monstru, nu trebuie sa te lasi impresionata. Stii foarte bine ca tu faci tot ceea ce iti sta in puteri pentru a-i oferi suportul material si afectiv de care are nevoie. Daca te vede agitata din cauza aceasta, copilul va sti ca are un as important in maneca.

Deloc in ultimul rand, comunica eficient cu partenerul tau. Astfel, veti evita situatia in care micutul incearca sa va manipuleze pe amandoi. De exemplu, ii cere tatalui permisiunea sa faca un lucru la care tu deja ai spus "Nu".

Toate aceste posibile situatii nu trebuie sa te sperie. Majoritatea copiilor trec si prin astfel de etape. De diplomatia si tactul parintior depinde ca aceasta faza, de altminteri nu prea placuta, sa fie depasita cat mai repede si fara urmari.