Pare greu de crezut cand te uiti la el - un ingeras nevinovat, cu o mutrita adorabila si absolut inofensiva - insa poate fi adevarat si asta nu inseamna ca ar avea vreo problema: micutul iti testeaza, constient, nervii. Din punctul lui de vedere, nu face nimic rau; pur si simplu, vrea sa vada cum reactionezi. Iata cateva posibile exemple in care l-ai putea regasi si pe nazdravanul tau:
- Copilasul este furios si se manifesta agresiv fata de parintii sai. Acest lucru se petrece cu precadere in spatii publice intens populate, cum ar fi, de exemplu, un supermarket.
- Micutul incearca sa faca o "intelegere" cu unul dintre parinti. Asta s-ar putea intampla incepand din jurul varstei de patru ani, cand copilul incepe sa aiba idee despre ce inseamna manipularea. Chiar daca totul se bazeaza exclusiv pe intuitie, ai fi uimita sa descoperi pana unde poate ajunge un copilas inteligent care urmareste sa obtina ceva...
- Inducerea vinovatiei. Copilul poate sa duca la bun sfarsit ce si-a propus, printr-o metoda simpla: "De ce nu pot avea si eu cutare lucru? Esti o mama rea si nu ma iubesti!". Aceasta da rezultate in special in cazul mamelor singure, care se straduiesc sa ii ofere micutului tot ce are nevoie, asa incat acesta sa nu simta prea des ori prea acut faptul ca nu are tata.
Odata ce ai realizat ca esti pe punctul de a pierde controlul si poti identifica tactica pe care o foloseste copilul, poti trece la lucru pentru a-ti recupera autoritatea de parinte.
Comentarii (5)
eu am 3 copii: de 9 ani, de 7 si de 1,6 ani. de mici mi-am impus punctul de vedere, in sensul ca, daca am zis nu, ramane nu pana la capat. cand fac istericale nu i-am bagat niciodata in seama. cel mic a inceput si el, dar nu i le inghit. iar cu tipatul in magazin, daca are 3 ani intr-un fel esti perceput de ceilalti, toti ii spun copilului ca nu e frumos, iar daca copilul are 7 ani, atunci toti se uita la tine ca n-ai stiut sa-l educi. ca doar nu mergi prima oara cu el intr-un magazin. eu le-am zis de cand erau mici ca daca mergem, nu le cumpar nimic. si ii santajam ca, daca tipa, data viitoare cand va trebui sa le iau ceva, atunci nu le mai iau nimic si ca nu primescnimic nici de data asta, dar nici data viitoare. parerea mea e ca un copil nu trebuie sa-ti conduca viata, ci trebuie sa o traiasca pe a lui alaturi de a ta, cel putin pana la mahorat.
dragele mele, si eu am trecut si trec prin situatii asemanatoare si am descoperit ca pedeapsa sau santajul functioneaza. Fetita mea de 4 ani nu vrea sa manance sau in general sa coopereze, si atunci ii spun transat ca daca nu va binevoi sa faca acel lucru, nu va iesi afara sa se joace cu prietenele ei, nu ii cumpar cutare lucru, nu are acces la TV sau nu vorbesc cu ea, o ignor total. Ma tin de cuvant daca pe moment nu aproba, dar cu imediata ocazie ii aduc aminte de situatia asemanatoare si isi schimba singura atitudinea. Incercati si voi, functioneaza :)
este incapatinat si cind il rog ceva uita sau nu este atent la cei spun,cind e vorba de teme ,ii aduc eu aminte ca nu si lea facut,tip la el mai tot timpul si tot ca el face. ce am de facut sa nu mai fie asa delasator?
incearca prin vecini,pe la prieteni, la bunici...tot timpul e mai buna mancarea in alta parte...Eu duceam o farfurie de mancare la Vecina si copilul o manca cu pofta...merita o incercare Bafta!
copilul meu in varsta de 5 ani nu vrea sa manance mancare gatita doar foarte rar spune ca nui place cum sa fac nici nu vrea sa guste va multumesc
Posteaza comentariu