Rolul vitaminelor in alimentatia cainilor

Vitaminele sunt substante organice complexe, indispensabile vietii, care se gasesc in alimente sau se prepara sintetic, cu rol esential in mentinerea proceselor celulare vitale. Exista doua categorii principale de vitamine, in functie de solubilitatea acestora: vitaminele hidrosolubile si vitaminele liposolubile.

Vitaminele liposolubile sunt vitaminele A (retinol), D (calciferol), E (tocoferol) si K (vitamina antihemoragica), iar cele hidrosolubile sunt vitamina B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B6 (piridoxina), B12 (cobalamina), acidul pantotenic, vitamina B9 (acidul folic), colina, biotina (vit. B7), niacina (vit. PP), inozitolul, vitamina C.

Vitaminele au functii multiple, ele actioneaza ca potentiatori sau co-factori in anumite reactii enzimatice, joaca un rol important in sinteza ADN, in integritatea membranei celulare, dezvoltarea osoasa, coagulare, in metabolismul proteinelor si al aminoacizilor, in transmiterea impulsului nervos etc.

Vitaminele liposolubile sunt absorbite diferit fata de cele hidrosolubile. Vitaminele liposolubile necesita prezenta sarurilor biliare si a lipidelor pentru a forma compusi care sunt absorbiti pasiv, de obicei la nivelul duodenului si ileonului, si apoi sunt transportati la nivelul ficatului. De regula, vitaminele hidrosolubile sunt transportate activ, existand unele vitamine care au nevoie de un anumit factor de transport, numit factor intrinsec.

Vitamina A se gaseste in plante, sub forma de provitamine A (caroteni), care se transforma in vitamine active din punct de vedere biologic (retinol si dehidroretinol) la nivelul intestinului subtire. Vitamina A stimuleaza procesele de crestere, neoglucogeneza, sinteza glicogenului si a colesterolului, stimuleaza functiile hipofizei si tiroidei, sinteza mucopoliglucidelor din epitelii, favorizand astfel cheratinizarea normala. Vitamina A stimuleaza mielinizarea nervilor si participa in chimismul retinian.

Hipovitaminoza A are urmatoarele manifestari: cainii tineri se dezvolta defectuos, oasele se deformeaza si pot comprima tesuturile invecinate, determinand aparitia tulburarilor nervoase, epiteliile se hipercheratinizeaza, se exfoliaza si ulcereaza.

In urma hipovitaminozei A apare reducerea acuitatii vizuale la lumina crepusculara. Hipervitaminoza A este determinata de administrarea in exces a vitaminei A si poate produce hemoragii intestinale si pulmonare si degenerari ale tesutului hepatic si renal.

Excesul de caroteni in hrana poate duce la aparitia icterului carotenic.

Vitaminele D (D2 si D3) pot fi sintetizate in organism pe baza precursorilor acestora. Precursorul vitaminei D2 se gaseste in drojdia de bere si in plantele verzi si se transforma in vitamina D2 sub influenta radiatiilor ultraviolete. Precursorul vitaminei D3 se gaseste in sebuum si in straturile superficiale ale pielii si se transforma in vitamina D3 sub influenta radiatiilor ultraviolete.

Surse bogate in vitamina D2 si D3 sunt ficatul unor pesti, laptele, untul, galbenusul de ou.

Ambele vitamine au actiune asemanatoare si stimuleaza procesele de crestere, in special al oaselor lungi, stimuleaza mineralizarea tesutului osos, formarea dintilor, a dentinei si a smaltului dintilor, regleaza metabolismul fosfocalcic.