In alegerea obiectelor de decor si a mobilierului, trebuie sa tii seama de confortul pe care acestea ti-l vor oferi. Calculeaza cu grija si modul in care acestea "vor umple" locuinta ta, care trebuie adaptate nevoilor tale.
Din cele mai vechi timpuri, omul a fost fascinat de legile naturii, o mare atractie exercitand asupra lui armonia proportiilor dintre parti si intreg. Astfel, s-a observat ca atunci cand, de exemplu, spunem despre un copac ca este frumos, admiram in el, de fapt, armonia proportiilor sale, care se poate exprima matematic.
In acest fel s-a ajuns si la descoperirea proportiilor care exista intre diferitele parti ale corpului uman. Arhitectul roman Vitruviu (autorul celor "Zece carti de arhitectura") si continuatorii sai din perioada Renasterii au determinat relatiile proportionale dintre componentele corpului uman, descoperind, de exemplu, ca inaltimea ideala a capului reprezinta o optime din cea a corpului, palma o zecime, iar laba piciorului o sesime din inaltimea totala a corpului.
Renumitul pictor si om de stiinta renascentist Leonardo da Vinci a stabilit silueta de aur a omului, pe care a amplasat-o intr-un patrat si un cerc. In centrul cercului este plasat ombilicul siluetei. Distanta dintre talpa si ombilic si dintre ombilic si crestetul capului sunt in proportie de aur.
Sectiunea de aur este cel mai logic mod de a imparti asimetric o marime masurabila, de exemplu un segment de dreapta, in doua marimi inegale, astfel incat raportul dintre cea mare si cea mica sa fie egal cu raportul dintre suma celor doua (intregul) si cea mare.
Arhitectul francez de origine elvetiana Le Corbusier (1878-1957) a pornit de la studiul proportiilor umane aplicate in proiectarea de arhitectura, dovedindu-se un adept al sectiunii de aur si mai ales un promotor al arhitecturii adaptate la dimensiunile umane.
El a publicat in 1950 un tratat, numit "Modulorul", in care trateaza sectiunea de aur a siluetei umane, aplicata la proportiile functionale in arhitectura. Le Corbusier a pornit de la ideea ca sectiunea de aur se regaseste in proportiile siluetei umane, raportand intre ele partile succesive ale corpului.
Astfel, el a constatat ca un om inalt de 183 cm ajunge cu bratul ridicat la 226 cm. La jumatatea siluetei, adica la 113 cm, se afla ombilicul. Mai in jos, la 70-43-27-16 cm se gasesc inaltimea sezutului, a genunchiului, a gambei etc., dupa cum se arata si in schema modulorului.
Pornind de aici, el a indicat inaltimea de 43 cm pentru sezutul unui scaun inalt. De aici rezulta ca, prin intermediul modulorului, Le Corbusier a descoperit un sistem arhitectural in care dimensiunile umane se incadreaza in mod armonios.
Pentru ca obiectele pe care le folosim in locuinta sau la serviciu sa fie cat mai confortabile, este necesar ca ele sa fie produse potrivit principiilor ergonomiei.
Ergonomia este disciplina adaptarii muncii la om, avand ca obiect rationalizarea efortului la locul de munca. In momentul actual, ergonomia este o stiinta ale carei principii sunt din ce in ce mai folosite, atat pentru ameliorarea conditiilor si a ambiantei la locul de munca, cat si in proiectarea de arhitectura.
Ce se poate intampla daca sunt ignorate principiile ergonomiei?
Oamenii au capacitatea de a se adapta instrumentelor incomode, dar cu pretul oboselii rapide, iar, ca o consecinta, durerile de cap, de spate, sau cele de ochi duc la scaderea randamentului muncii.