Larisa Petrini - despre succesul in PR

Cu o experienta de 8 ani in domeniul relatiilor publice, Larisa Petrini, Managing Partner al Saatchi&Saatchi PR coordoneaza implementarea campaniilor de PR ale clientilor de catre o echipa formata din 8 consultanti interni si 5 externi.

Nu i-am cerut sa ne divulge secretele meseriei si nici sa ne dea reteta succesului, ci doar sa povesteasca despre realizari si deceptii, calitati si defecte sau cum arata o zi de munca in acest domeniu.

Cum a inceput totul si cum ati ajuns aici?

Cariera mea incepe in anul 1999 la Cotidianul la varsta de 18 ani. Am fost intr-un fel norocoasa pentru ca cele cateva luni petrecute acolo au fost mai mult munca de teren si nu orice fel de munca, una frumoasa. Trebuia sa fac recenzii, stiam tot ce misca in oras in materie de piese de teatru, filme sau lansari de carte.

Din pacate nu a durat foarte mult - salariul era foarte mic, trebuia sa-mi platesc chiria - motiv pentru care am schimbat macazul si tot in anul acela am ajuns in departamentul de publicitate al cotidianului Ziua. Imi place sa spun ca acolo am facut armata. Am avut de infruntat un mediu dur si competitiv dar m-a ajutat foarte mult.

Sunt lucruri pe care le-am invatat atunci si le aplic si acum.

Ce a urmat in continuare?

Dupa 2 ani la Ziua am pasit timid in lumea publicitatii. Am inceput intr-o agentie mica (Notorius) dupa care am fost recrutata de Ogilvy PR. Ogilvy PR a fost locul in care am inteles ce inseamna sa faci PR cu adevarat. Munceam mult, invatam mult si era epuizant din multe puncte de vedere. A urmat o alta recrutare, de data asta facuta de Radu Florescu pentru Saatchi & Saatchi.

M-a atras diferenta din punct de vedere al stilului de management (american) si nu job-ul in sine. Treceam dintr-o agentie specializata intr-un departament specializat dar simteam ca voi avea un alt drive alaturi de Saatchi & Saatchi. Au urmat 5 ani frumosi in care am tras foarte tare dar am facut totul cu drag, ca intr-o familie.       

Ce faceti acum? Cum arata o zi de munca?

Ma trezesc foarte dimineata si in general rezolv foarte multe pana la primele ore la care altii abia incep sa se dezmorteasca. Unele dimineti sunt rezervate sportului, altele mersului la coafor, manichiura sau dentist. Apoi, zilele difera: sunt zile in care am intalniri (la client, in redactii sau de socializare), altele in care ma inchid in birou si scriu cate o strategie, altele in care trebuie sa fac foarte multa munca administrativa.

Iar in ultimele luni, o data cu transformarea departamentului de PR al Saatchi&Saatchi in agentia independenta Saatchi&Saatchi Public Relations, activitatile administrative au fost prioritare. Au ramas inca, intrucat ne aflam in cadrul unui proces de afiliere la o retea internationala iar dezvoltarea agentiei va aduce cu sine si mai multe astfel de activitati.

In general, cea mai mare parte a unei zile de public relations este ocupata de intalniri, care nu ar ocupa atat de mult timp in agenda daca ar exista si un trafic mai fluent...

Si totusi reusiti... care credeti ca sunt atu-urile dumneavoastra?

Perseverenta, rabdarea si disciplina m-au ajutat foarte mult, dar mi-am adus si singura deservicii pentru ca am constatat ca vreau sa fac foarte multe lucruri in acelasi timp si ca sunt prea perfectionista pentru a depasi mai usor anumite situatii. Calitati sau defecte, lucrez in fiecare zi la ele, pentru a le perfectiona si, respectiv, "dezamorsa".

Conteaza aspectul fizic?

Este important dar mai important decat asta este carisma. Sunt foarte multi oameni care sunt avantajati fizic dar nu au carisma.

Ati facut compromisuri de-a lungul carierei?

Toata lumea face.

Diferenta intre unii si altii este ca unii vorbesc despre ele, altii nu. Am avut dar am invatat din ele si am mers mai departe. Cele mai multe au avut legatura cu viata personala.

Cum sunt privite femeile in domeniul acesta?

In primul rand indraznesc sa spun ca este un domeniu al femeilor. Sunt foarte putini barbati care sunt atrasi de aceasta meserie.
Cred ca, din exterior, cele mai multe sunt apreciate si admirate pentru stil, capacitatea de relationare si de a face fata mai multor situatii dificile in acelasi timp. Iar in ceea ce priveste terenul intern, am observat ca industria face loc cu eleganta spiritului competitional, criticilor constructive, dar exista si un puternic sentiment de solidaritate si de impartasire a experientelor profesionale.

Care e cea mai mare satisfactie?

Pe plan personal cea mai mare satisfactie este fiul meu, Razvan.
In ceea ce priveste planul profesional, campaniile sociale pe care le-am implementat mi-au adus o mare satisfactie si cred ca asta se intampla oricui se implica in astfel de campanii.

Au existat si deceptii?

Deceptii nu am avut sau le-am uitat pentru a merge mai departe cu aceeasi incredere. Probabil m-a ajutat foarte mult si dorinta mea de a accepta oamenii asa cum sunt si, daca s-a intamplat sa ma aflu in situatii mai putin comode care depindeau de industrie, am avut intotdeauna convingerea ca lucrurile se vor imbunatati.

Sfat pentru debutante: ce le sfatuiti pe cele care vor sa acceada in acest domeniu?

Sa fie foarte convinse ca PR-ul este ceea ce vor ele sa faca. Nu este o meserie pentru care oricine e facut si spun asta pentru ca relatiile publice inseamna in esenta relatii interumane care sunt adesea dificil de manageriat. Stilurile de comunicare sunt intotdeauna diferite iar cuvintele pot avea atatea interpretari cati comunicatori exista. Atentia acordata detaliilor, diplomatia, adaptabilitatea, rabdarea, capacitatea de a analiza si sintetiza sunt calitati pe care putine persoane le cultiva in permanenta si care, in PR, in fiecare zi de munca trebuie sa atinga performanta.