Madonna are (încă) lucruri de arătat și nu există nimeni în generațiile de după ea care să îi poată sta alături mai mult de o vară (unde ești tu, Britney?, unde ești tu, Gago?). În această incredibilă putere de a rezista timpului nostru tot mai rapid, găsesc în Madonna un fel de exemplu. Ea nu trebuie nici urmată, nici crezută, ea trebuie aplaudată pentru inteligența supraviețuirii sale. Firește, supraviețuirea este de cele mai multe ori dezgustătoare conceptual, dar din când în când o supraviețuire strălucitoare poate fi tolerată. E ca o zi proastă într-o viață oricum oribilă și inutilă.
Posteaza comentariu