”Nu vreau să învăț pe nimeni cum să trăiască și, cu riscul de a se spune că sunt ipocrită, îmi pare rău să recunosc că, de multe ori, mă întristează atât de tare oamenii cu superficialitatea lor, cu dușmănia gratuită și răutatea prostească. Mă întristează atât de tare încât am ajuns să îi compătimesc pe cei care cred că au atât de multe, dar nu își dau seama câtă nemulțumire exprimă ființa lor. Da, sunt mai boemă de felul meu și nu înțeleg de multe ori de ce unii oameni sunt atât de meschini, răutăcioși fără motiv sau pur și simplu ignoranți față de cei din jurul lor. De aceea mă retrag de cele mai multe ori în lumea mea, o lume colorată și veselă, o lume plină de copilării și râsete molipsitoare. O lume în care sunt imună la glumele proaste, remarcile tăioase, nedreptățile sau părerile aiurea ale celor din jur și în care sunt fericită cu cei dragi mie.
Posteaza comentariu