Ce este educaţia? Ca părinte, m-am întrebat de multe ori şi sunt dispus, ca toţi părinţii de altfel, să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru a avea un copil educat. Dar oare educaţia înseamnă să-şi petreacă timpul în casă, la birou şi să rezolve exerciţii după exerciţii? Oare educaţia înseamnă să ia numai note foarte bune şi să fie cel mai bun din clasă? Oare educaţia înseamnă un număr de diplome eliberate de o universitate sau alta, cu cât mai celebră cu atât mai bine?
Poate înseamnă şi câte ceva din ce-am enumerat mai sus, dar într-o mai mică măsură decât ne dăm seama. De fapt, educaţia e o călătorie şi ”un lucru gingaş” cum spunea Democrit.
Nu ţine nici de numărul orelor petrecute la birou, nici de numărul diplomelor şi nic de note. Educaţia, în viziunea mea, e acea călătorie prin care un copil îşi descoperă destinul, calea sau rolul în societate. Se poate spune oricum.Dacă părinţii reuşesc împreună cu dascălii să ajute un copil să-şi găsească o pasiune sau o preocupare, apoi totul se rezolvă. Copilul este educat şi nu va mai fi niciodată o povară pentru societate. Chiar dacă nu reuşeşte pe drumul pe care a pornit, încercările, efortul şi concentrarea îl vor duce într-un punct în care poate lua decizii.
În plus, e pregătit fizic şi psihic s-o ia de la început de câte ori e nevoie. Şi, în fond, asta-i viaţa, o serie de începuturi.Într-un fel greşit, am fost învăţaţi să aşteptăm ca problemele noastre să se rezolve de la sine sau să ni le rezolve alţii. În viaţa reală nu obţinem decât ceea ce reuşim să facem noi şi tot noi trebuie să-i ajutăm şi pe cei care sunt mai slabi, mai mici sau mai neajutoraţi.
Asta cred că trebuie să facă educaţia, să insufle celui mic ideea că se poate descurca în lume şi că e nevoie de forţa minţii lui pentru a o face mai bună.
Posteaza comentariu