În anul Centenarului, proiectul Pasărea Măiastră creat de Asociația Humaniterra cu sprijinul Secretariatul General al Guvernului în onoarea legendarei artiste a neamului românesc, Maria Tănase, vine ca o chemare la unitate, la armonie, la regăsirea rădăcinilor comune.
De ce Maria Tănase ?
- “....am convingerea ca femeia aceasta a fost sortită să scormonească sufletul poporului nostru până în străfund, sa-i smulgă comorile de cântece și înțelepciune, să ne strecoare reamintindu-ni-le, fiorul veșniciei și, prin forța ei
interpretativă să zvârle pretutindeni în lume lumina lor inedită, obârșită din straturile vulcanice ale melodiei și filosofiei noastre populare “., a spus Lucian Blaga despre Maria Tănase
De ce “Pasărea Măiastră” ?
"Te felicit din inimă, domnișoară cântăreață ! Ești o adevărată <<pasăre măiastră>> care știe să <<zică>> cântecele noastre cum până la vârsta mea de aproape 70 de ani nu am auzit pe nimeni”., Nicolae Iorga către Maria Tănase.
Maria Tănase a intuit comorile din cântecele și sufletul acestui popor și a făcut tot ce i-a stat în putință sa le facă cunoscute. A înțeles ca întoarcerea la rădăcini este, poate, salvarea noastră. Și poate ca ar fi bine sa credem și noi la
fel. E suficient să ascultăm cântecele ei sau să privim costumele populare din toate zonele acestei tari, pentru a ne da seama de excepționala valoare estetica și autentica ce demonstrează bunul gust, truda pentru frumos și bunul simt al
creației populare românești.
Spectacolul a fost deschis cu un moment emoționant in memoriam Dumitru Fărcaș, ce făcea parte din acest proiect dar din păcate, din vara acestui an, nu a mai putut fi alături de noi, dar al cărui spirit și a cărui muzică ne însoțesc mai departe, pentru totdeauna. Un spectacol dedicat Păsării Măiastre nu putea începe decât cu muzica lui Dumitru Fărcaș, cel căruia Maria Tănase i-a scris, cândva, într-o scrisoare, recunoscându-i valoarea: „Se nasc atât de rar oameni înzestrați cu noblețea artistică a dumitale!”...
Apoi a urmat Benone Sinulescu, artistul popular cu o carieră de peste 60 de ani.
Deși dimineața vocea sa era afectată serios de virusul toamnei, pe scenă a redevenit artistul desăvârșit, parcă animat de energia colegei sale de ansamblu și de spectacole, marea Maria Tănase, pe care a cunoscut-o, a admirat-o și a iubit-o. Ei i-a dedicat interpretarea magistrală a melodiei ”Radu Mamii, Radule”, cântată împreună cu întreaga sală .
Comparată adesea cu vocea Mariei Tănase, cea a Mariei Răducan a răsunat în eleganta locație a spectacolului ca o nouă închinare în fața talentului Maestrei sale. Maria este o reprezentantă marcantă a etno-jazz-ului românesc, o artistă cu adevărat plurivalentă, ce abordează jazz, fado, muzică europeană veche și folclor românesc cu aceeași ușurință.
Îmblânzitoare a sonorităților vocale, dar și a corzilor de chitară și de vioară Maria Răducanu a fost acompaniată în această gala de Adrian Naidin și band-ul său, cei care au susținut de altfel live întregul spectacol. Partea muzicală a evenimentului a culminat cu intervenția Maestrului Grigore Leșe, și el căutător neostenit al filonului autentic românesc.
În anul 1939, Maria Tănase era invitată la Expoziția Mondială de la New York, unde a fost aleasă să reprezinte cântecul popular românesc. În anul 2010, maestru Grigore Leșe, a făcut un arc peste timp de la prezența Păsării Măiastre dincolo de ocean și a deschis, într-un alt colț îndepărtat de lume, Săptămâna României la Expoziția Mondială de la Shanghai, ca exponent de excepție al tradițiilor noastre folclorice.
Maestrul Grigore Leșe este doctor în muzică și profesor universitar, dar este, deopotrivă un iubitor de autenticitate populară la fel de pătimaș cum a fost Maria Tănase. Grigore Leșe, artistul născut la Stănceni, în Țara Lăpușului, refuză chiar și cel mai mic compromis în artă, iar cântecele sale, adesea culese de sine însuși în lungi scotociri artistice prin satele și cătunele țării, împreună cu portul său popular de-o frumusețe simplă, nobilă și desăvârșită, sunt cea mai bună expresie a valorii tradițiilor românești.
Coregrafia nu putea să lipsească de la un spectacol complet. Roxana Colceag a fost cea care a pus în scenă cadoul balerinelor Operei Române, KanaYamaguchi, Margaux Chesnais, Hosszu Andreea și Jasmine Sarr, ce au încântat publicul în acordurile faimoaselor melodii ”Ciuleandra” și ”Cine iubește și lasă”.
Iar când vorbim de tradiții, straiul românesc traditional ocupă un loc esențial. De aceea spectacolul dedicat Centenarului a avut parte de o super colecție semnată Liza Panait .Ea a fost cea dintâi creatoare de modă care și-a extras filonul creației din valorile etnice ale portului popular autohton și, de la bun început, creațiile sale s-au remarcat ca fiind singulare, inimitabile, splendid și profund românești.
Proiectul artistic Rădăcini al creatoarei Liza Panait, a adus în fața publicului mai întâi superba colecție Kumbaya, menită să transfigureze în forme, culori și nuanțe frumusețea celor cinci continente ale Pământului generos pe care îl locuim. A venit apoi la rând cea de-a doua colecție a proiectului Rădăcini, Insieme, o transpunere artistică a dorinței noastre de a trăi într-o Europă unită și primitoare.
În colecția ”Pasărea Măiastră”, creatoarea Liza Panait vorbește despre o Românie pe care ne-am dori-o unită cu adevărat, acum în anul centenarului. A treia colecție din cadrul proiectului Rădăcini este inspirată din tradițiile românești, din frumusețea magică a datinilor acestui pământ, din matricea de culoare și splendoare a portului popular autentic, reinterpretată într-o viziune originală, pe muzica live a talentatului muzician Adrian Naidin, a violoncelului fermecat care i-a devenit nu doar carte de vizită, ci și bucată de suflet, și a artiștilor din band-ul său : Eugen Amarandei (contrabas), Gabi Bălașa (percuție), Sorin Zlat (clape) .
Mireasa a fost aleasă special ca să întruchipeze atributele Mariei Tănase- frumusețe, firea vulcanică, ochii pătrunzători, apariția de neuitat. Toate acestea, plus o voce senzațională de care ne vom bucura sperăm pe viitor, au fost reunite în Diana Andreea Enache, fiica lui Adrian Enache, și ea îndrăgostită de folclor, de creativitatea poporului român ce exprimă exact măreția istoriei noastre.
Rochia a fost o îngemănare dintre nou și vechi, între tradiție și origini, între ieri, azi și mâine- o ie autentică, la care echipa creatorei a brodat timp de două luni de zile toate simbolurile românești importante. Succesul spectacolului ce se dorește a fi doar începutul unei serii de durată a fost dovedit prin prezența a peste 6oo de spectatori care au fost încântați să fie parte a acestei călătorii magice, inițiatice, către rădăcinile pline de energie și forță ale poporului nostru.
“Aceasta este adevărata Românie!” a exclamat profesorul Dumitru Constantin Dulcan, unul dintre invitații de marcă ai spectacolului “Pasărea Măiastră” “E un spectacol care vorbește direct sângelui nostru și pur și simplu te trezește la viață. Ar trebui să fie accesibil tuturor românilor, cumva.”
Hair style-ul românesc a fost creat de Elena Oseacă și echipa ei, iar make-up-ul de Andreea Tudor. Concepția și regia îi aparțin lui Viorel Panait iar producția IT a fost asigurată de Alexandu Panait. Spectacolul plin de noblețe artistică ” Pasărea Măiastră”, susținut de Secretariatul General al Guvernului și realizat de Asociația Humaniterra, se
înscrie în seria evenimentelor dedicate centenarului prin evocarea unor mari personalități românești.