10 mituri alimentare care iti distrug planurile de dieta

Lactatele degresate slabesc, ouale imbolnavesc sau carbohidratii ingrasa… Acestea sunt principalele idei pe care le auzi atunci cand pornesti in drumul catre greutatea perfecta. Ce sa vezi… multe dintre aceste sfaturi care ar trebui sa te ajute sunt, de fapt, mituri care fac extrem de mult rau. Pe fiecare in parte ni le explica Alexandra Alexandru, specialist nutritie Atlashelp.ro.

1. Lactatele degresate slabesc.  Ce se intampla de fapt daca mancam pe termen lung exclusiv lactate degresate :organismul este privat de minerale si vitamine (prin scoaterea grasimii, se extrag si vitaminele liposolubile A si D); adesea iaurtul degresat poate fi falsificat, prin adaugarea de amidon sau chiar faina de greu, pentru imbunatatirea consistentei dupa degresare; acest lucru se va traduce pana la urma in adaugarea de calorii goale, fara valoare nutritionala (https://alexandra-alexandru.ro/calorii-bune-calorii-rele/); grasimea confera satietate, asa ca, mancand lactate degresate nu prea te saturi. Concluzia, mai putin si mai bun decat mai mult si mai prost.

2. Ouale imbolnavesc inima (pentru ca au colesterol) - ouale contin intr-adevar o cantitate semnificativa de colesterol – cam 211 miligrame la un ou mai mare. Si da, colesterolul este acea grasime din sangele nostru care contribuie la infundarea arterelor si la cazuri de infarct.  Dar de aici pana la a eticheta ouale drept alimente rele pentru inima nu este nici pe departe ceva real. De ce? Pentru ca, pentru cei mai multi dintre noi, colesterolul pe care il aducem prin alimentatie – din oua sau din alte alimente – nu are un impact urias asupra cresterii colesterolului din sange; organismul compenseaza in mod natural, fabricand el insusi mai putin. Cei mai aprigi responsabili pentru probleme de sanatate ale inimii sunt grasimile trans, care au un impact mult mai mare asupra cresterii colesterolului. Ouale sunt  printre cele mai nutrititive alimente de pe planeta, deoarece gasim in ele foarte multi nutrienti laolalta.

3.

Trebuie sa excluzi orice fel de ulei din alimentatie, daca vrei sa slabesti - Fals. De fapt, trebuie sa incepi sa consumi cantitati moderate de grasimi sanatoase precum uleiul de masline, de canepa, de dovleac precum si seminte de susan nedecorticat, de canepa, nuci si migdale in forma cruda. Grasimile joaca un rol fundamental in mentinerea sanatatii, cu conditia de a fi naturale, de a le prepara corect (fara prajire), de a le consuma cu moderatie pentru furnizarea acizilor grasi din toate cele trei categorii -saturati, mononesaturati, polinsesaturati- si in special a celor doua serii de acizi grasi esentiali omega-3 si omega-6.  Pe termen lung, orice dieta de excludere a unor categorii de alimente face mai mult rau decat bine, pentru ca dezechilibreaza organismul.

4. Urmeaza o dieta stricta si vei slabi cu siguranta. Poate, dar te vei ingrasa cu siguranta la loc dupa ce o termini. Sau mai mult. Si eventual iti va lua de doua ori mai mult timp sa slabesti la loc.
Teoria consumului hipocaloric pe care se bazeaza dietele restrictive, monotone si periculoase, care nu tin seama de calitatea nutritionala a caloriilor (alimentul din care provin) ci numai de numarul caloriilor ingerate, este falsa si nu produce rezultatele scontate. Ba mai mult, induce efectul yo-yo, care se concretizeaza prin variatii ponderale mari si intrarea intr-un cerc vicios, care, din pacate, se va concretiza prin aparitia unor afectiuni. Concluzia : adopta un stil alimentar diferit, cu alimente din  toate grupele alimentare. Inlocuieste tot ce e procesat cu alimente naurale, elimina fainurile albe si introdu-le pe cele integrale. Mananca cu placere, savureaza. Asa-zisele diete/cure dau rezultate, dar doar temporar. De ce sa nu alegi sa ai greutatea dorita si sa fii sanatos pe viata ?

5. Bea sucuri fara zahar si vei slabi - din pacate, pe termen lung te vei ingrasa. Persoanele supraponderale care beau aceste sucuri ajung sa consume mai multe calorii din alimente decat cei care beau sucuri cu zahar.

Indulcitorii artificialii din aceste bauturi, care nu au calorii, stimuleaza mai mult centrii cerebrali ai mecanismului recompensei comparativ cu sucurile cu zahar. Pe scurt, vei tanji mai mult dupa mancare. Pentru bautorii inraiti de sucuri tip Cola fara zahar le propun ca o varianta de trecere limonada cu apa carbogazoasa si miere autentica.  

6. Cartofii ingrasa - Da, cei prajiti, pentru ca le creste valoarea calorica prin absorbtia uleiului folosit la prajire. Sau desigur daca ii punem ca si garnitura, in combinatia indigesta “friptura cu cartofi prajiti”. Dar, in cantitati moderate, ca parte dintr-un regim alimentar variat, cartofii fierti sau copti nu ingrasa. Ba mai mult, daca asteptam sa se raceasca, amidonul se transformaintr-o forma glucidica rezistenta, asemanatoare fibrelor alimentare benefice, crescand rata metabolismului bazal cu circa 20%. Cartoful este o sursa importanta de vitamine precum A, K (antihemoragica si antianemica si C . Foarte gustoşi cu o salata verde sau de varza cruda vara sau cu muraturi iarna.

7.  Carbohidratii ingrasa - Nici nu incape indoiala ca, atunci cand ne facem plinul cu produse pline de zahar si carbohidrati rafinati precum paine alba, paste, gogosi, prajituri si patiserie de la coltul sttrazii, riscul principal e reprezentat de boli de inima, diabet si obezitate. Dar, daca vom taia din alimentatie asa numitii carbohidrati buni, simpli, precum cereale integrale (cu masura si acestea), leguminoase precum fasole, mazare, linte, naut, fructe si in special legume, ne vom priva corpul de principala sursa de „combustibil ” precum si de nutrienti indispensabili si fibre.

8. Cafeaua nu este sanatoasa si trebuie sa o evitam - Cafeaua a fost si este etichetata drept nesanatoasa datorita faptului ca ea contine cofeina, acea substanta care  stimulează sistemul nervos central, ritmul cardiac şi respiraţia, acţionand totodată ca un diuretic natural.  Sensibilitatea la cafeină este o caracteristică individuală, fiecare consumator având stări psihosomatice personalizate. Toleranţa la cafeină poate varia de la indiferenţă la stări adictive ce declanşează comportamente de consum compulsive. De altfel, alimentele conţinând cofeină au fost încadrate în categoria „drogurilor” recreative şi a alimentelor care modifică starea de spirit – „mood food". Cafeina insa te poate ajuta să rămâi treaz, oferind şi mici îmbunătăţiri ale performanţelor fizice. Efecte benefice ale cafelei consumată cu moderaţie, corect preparată şi achiziționată din branduri recunoscute: – poate scădea riscul de cancer de prostată; – poate scădea riscul apariţiei maladiei Alzheimer; – poate scădea riscul de apariţie a diabetului de tip 2; – poate proteja ficatul de apariţia steatozei (ficat gras). Asadar, secretul sta in moderatie! O ceasca de espresso contine cam 80mg de cofeina. In functie de toleranta la cofeina, pragul maxim admis zilnic este de 400 mg cofeina.

9. Toate caloriile sunt egale, indiferent de sursa din care provin. Este o afirmatie falsa.
Alimentele se digera si se metabolizeaza diferit, avand efecte directe asupra arderii grasimilor, asupra hormonilor sau centrilor nervosi care regleaza apetitul. De exemplu, o dieta ce contine o cantitate mai mare de proteina poate creste rata metabolica. De altfel, proteinele si grasimile tin de foame, satura.
Alimentele naturale, integrale au în general densități energetice scăzute și moderate, în  timp ce alimentele rafinate, industriale au densități energetice crescute și foarte crescute. Calitatea caloriilor este o trăsătură esențială a indicelui de densitate calorică, fiind determinată de natura nutrientului din care provin: proteine, lipide, glucide. De fapt, aceasta împarte caloriile în  BUNE și RELE. Deși lipidele sunt nutrientii cu cea mai mare densitate calorica (9 calorii/gram față de 4 calorii pe gram cât au proteinele și glucidele), atunci când ele provin din semințe și nuci crude, uleiuri presate la rece, avocado, pește gras, și, atâta vreme cât sunt consumate în  cantități echilibrate, sunt un ajutor împotriva obezității, hipercolesterolemiei, tuturor bolilor asociate sindromului metabolic.

10.    Efectul grasimilor saturate este identic cu cel al grasimilor trans.

Ambele sunt grasimi rele pe care trebuie sa le evitam.  Unele organizatii de sanatate adesea pun semnul egal intre grasimile saturate si grasimile de tip trans, numindu-le grasimi rele. Este adevarat faptul ca grasimile trans sunt daunatoare sanatatii. Ele sunt legate de afectiuni precum rezistenta la insulina, obezitate, sindrom metabolic, consumul lor ducand la afectiuni ale inimii, hipercolesterolemie, risc crescut de accidente vasculare. Numite si acizi grasi trans, grasimile trans sunt create prin adaugarea hidrogenului in uleiurile vegetale, in cadrul unui proces numit hidrogenare. Adaugarea acestor uleiuri hidrogenate in alimentele de pe rafturile magazinelor ajuta la prelungirea termenului de valabilitate, a imbunatatirii aspectului, aromei si consistentei. Cel mai nociv aspect al grasimilor trans este acela ca sunt responsabile, pe langa cresterea colesterolului rau (LDL) cu scaderea colesterolului bun din sange (HDL).

Grasimile saturate sunt in principal acele grasimi gasite in produse de origine animala (carne, unt, oua, branza, etc.). Ele se gasesc si in produse de origine vegetala precum untul de palmier, de cocos.
Diferenta intre grasimile saturate si cele trans consta in faptul ca, atunci cand primele sunt consumate cu moderatie (din surse sanatoase, din animale crescute fara hormoni si antibiotice si hranite exclusiv natural), in cadrul unei diete diversificate, cu alimente din toate grupele alimentare si cu activitate fizica moderata, nu afecteaza nivelul colesterolului in nici un fel.