După ce Ministrul Educației, Mircea Dumitru, a declarat că va da un ordin prin care să reglementeze numărul de ore pe care elevii să le petreacă rezolvând temele pentru acasă, Delia Lungu, psiholog Intuitext, evidențiază care ar fi intervalul de timp sănătos pe care copiii ar trebui să-l dedice temelor și care sunt beneficiile și dezavantajele lecțiilor suplimentare.
Potrivit raportului OECD din 2014, România se afla pe locul 6 în topul țărilor cu cele mai multe teme pentru acasă primite de elevii în vârstă de 15 ani. Studiile de psihologie educațională au demonstrat faptul că timpul corect alocat temelor de acasă în fiecare zi pentru un copil variază în funcție de vârsta lui. Cei mai mulți specialiști au ajuns la un consens și au formulat așa-numita regulă a celor 10 minute: 10 pentru teme la clasa Întâi, la clasa a doua 20 de minute, la gimnaziu între 50 și 80 de minute. În plus, pentru ca elevii să poată învăța cu plăcere, e nevoie de un climat pozitiv atât la școală, cât și acasă.
Dar în ce masură sunt utile temele și care ar fi dezavantajele lor? „Rezultatele studiilor care s-au făcut pe subiectul eficienței temelor pentru acasă din 1987 până în 2003 au fost reunite într-o metaanaliză de către cercetătorii de la Duke University. Rezultatele arată, în general, o influență pozitivă a temelor pentru acasă în ceea ce privește performanța la școală, mai mult în cazul elevilor din clasele VIII-XII și mai puțin în cazul celor din clasele I-VI. Și alte studii, după 2003, vin și spun cam același lucru: temele pentru acasă se dovedesc a fi utile mai ales începând cu ciclul gimnazial“, mărturisește Delia Lungu, psiholog Intuitext.
În ceea ce privește utilitatea notelor și a calificativelor, Delia este de părere că acestea arată o evaluare a cunoștințelor elevului într-o anumită zi, la o anumită materie. „Cu alte cuvinte, notele și calificativele nu reprezintă «valoarea copilului», deoarece acesta își poate îmbunătăți oricând performanța. Aceste sisteme de evaluare încurajează competiția între copii în funcție de modul în care sunt folosite: dacă părintele își compară mereu copilul cu alți copii. În plus, notele ar trebui comunicate doar copilului respectiv pentru a-și putea evalua performanțele în timp, dar raportându-se la el însuși, fără să se compare cu alți copii. Dacă părintele și cadrul didactic folosesc comparația între elevi în funcție de performanțele lor, atunci copiii vor fi centrați pe ce rezultate au obținut ceilalți și pe competiție, și mai puțin pe ideea de a învăța cu plăcere. Și studiile arată că atunci când suntem focusați pe proces, pe ce facem acum și aici, și încercăm să lucrăm cu drag vom obține, în timp, rezultate. Dar, pentru asta, este important să-mi compar evoluția tot în raport cu mine, nu cu ceilalți. Așa, capăt mai multă încredere în ceea ce pot face și progresul meu este real“, declară Delia Lungu.
© Copyright:
Posteaza comentariu