Duminică, 6 august s-a încheiat cea de-a treia ediție a taberei de tulnic MOTZart care și-a propus să păstreze vie tradiția cântatului la tulnic, să-i pună în contact pe meșterii, artizanii și cîntăreții moți cu artiști din toată lumea și să creeze noi generații de interpreți în toată țara. Este un efort continuat cu încăpățânare de Uniunea Munții Apuseni și Fundația Florian și care își dorește să fie un reper, o acțiune permanentă și un catalizator pentru eforturi similare de regenerare a patrimoniului cultural național.
Tabăra MOTZart crește de la an la an pe două direcții. În primul rând, cultivă o rezidență culturală care ține tulnicul în atenția și între preocupările principale ale unor profesioniști cum ar fi Mircea Florian, Florin Manca sau Andrei Dinescu, artiști care integrează deja tulnicul în concerte și manifestări artistice contemporane. În al doilea rând, stimulează și crește numărul celor care iubesc Apusenii și tulnicul pur și simplu și vor să învețe să cânte sau să-și cumpere un instrument. Ediția a treia a adunat învățăcei și fani cu profesii, motivații și interese cât se poate de diverse: de la profesori universitari cum ar fi Mihaela si George Malița care predau momentan în Statele Unite la profesioniști în IT, finanțe sau avocați, pe lângă artiștii și muzicienii consacrați care sprijină deja această inițiativă.
Tulnicăreasa Mariana Gligor din Câmpeni – sufletul taberei anuale MOTZart
Și de această dată sufletul taberei a fost tulnicăreasa Mariana Gligor și tinerele talente pe care le-a crescut și adunat în jurul ei și care cântă tot mai bine de la an la an cum ar fi Geanina Onețiu și Denisa Gligor. Trei noi speranțe s-au alăturat grupului în acest an: Maria Petricele, Simona Narița și Izabela Haiduc. “Fiecare cântec are povestea lui și pățania lui” - ținea să sublinieze Mariana Gligor la cursuri și la sezătoarea care a readus la viață povești despre viața de altădată a moților din Munții Apuseni.
„E un respectabil efort de suport și apreciere a muncii doamnei Mariana Gligor și a copiilor din jurul ei pe care îi învață să cânte. Prezența lui Andrei Dinescu cu interpretarea și abordarea modernă a instrumentului mi-a inspirat posibilitatea transformării și folosirii lui alături de sunete și instrumente moderne. Accesul la exercițiul de a cânta la tulnic, un instrument la care nu se cântă deloc ușor de cântat, bazat pe rezonanțe și vibrații ale sunetetelor din buze a fost facilitat cu pasiune de fundațiile dedicate acestei cauze: Uniunea Munții Apuseni și Mircea Florian”. – a declarat Ciprian Ocean, absolvent de Computer Science la Trinity College din Dublin, specialist în securitate cibernetică și fondator al Inertia Movement și unul dintre participanții la această ediție a taberei.
Bogdan Mihai este unul dintre cursanții care au revenit la această ediție și care se consideră deja de-al locului: “Suntem doar a doua oară aici dar ne simțim deja moți prin adopție, ne place tare mult să fim aici - a declarat tânărul care, alături de fratele său Răzvan sprijină inițiativa încă de la prima sa ediție. Avocat de profesie, Bogdan a început să confecționeze instrumente tradiționale în bucătăria proprie de la București instrumente tradiționale de suflat. Tilinicile pe care le-a meșteșugit în ultimul an s-au bucurat de mare succes în acest an în tabăra MOTZart, pe lângă tulnic.
“M-am simtit foarte bine cu voi, locurile sunt superbe” – spune Corina Stavilă, specialist în montaj, producție și editare de film care a lucrat cu marele regizor Francis Ford Coppola:, aflată pentru prima dată în zonă. "Mă interesează sacrul feminin iar femeile au fost principalele păstrătoare ale tradiției cântatului la tulnic în munții Apuseni” - spune o altă participantă la tabără, originară din Arad. Cu religiozitate, Mircea Florian, inițiatorul acțiunii ține ca tabăra să înceapă și să ajungă la Pătrăhăițești, satul din Arieșeni unde trăiesc și lucrează ultimii meșteri care mai cunosc secretele construirii tulnicelor de calitate. Deși tabăra și inițativa MOTZart a adus mulți artiști și învățăcei interesați să-și cumpere propriile instrumente, comenzile nu au putut fi onorate încă în acest an iar viitorii inetrpreți le așteapă încă.
În luna august, trei tabere desfășurate simultan au contribuit la promovarea patrimoniului cultural și natural al Țării Moților: tabăra MOTZart dedicată tulnicului care a sprijinit-o cu semnale și pe ceea organizată la inițiativa Asociaţia RPER - Rencontres du Patrimoine Europe Roumanie, menită să regenereze patrimoniul arhitectural al comunei Bucium și una care pune în valoare bogăția plantelor medicinale din această zonă, la Roșia Montană.
Cel mai prețios aur pe care îl avem este patrimoniul cultural care se poate salva doar cu eforturi reunite
„Nu suntem singurii care ne străduim să promovăm și să ținem în viață tulnicul: mai sunt eforturi susținute de Primăria Câmpeni, de grupul de tulnicărese de la Avram Iancu sau de Consiliul Județean Într-adevăr, grație profesorului Horia P. Oargă care a fondat grupul de tulnicărese “Apuseni” noi suntem prima, cea mai veche și longevivă asociație care a realizat primul și singurul CD cu semnale de tulnic și cele mai mari proiecte de promovare internațională a acestui instrument. Sunt convinsă că moții vor ști în cel din urmă să-și descopere și să își aprecieze valorile și că noi vom fi și mai puternici cînd vom ști să ne unim eforturile. Cel mai prețios aur pe care îl avem este patrimoniul cultural pentru care trebuie să știm să ne luptăm împreună. Sperăm să ne revedem cu rezultate palpabile la ediția cu numărul 30. Ne bucurăm că de la anul ni se vor alătura primăriile din Vidra și Albac și că am colaborat acum pentru prima dată cu Centrul de Promovare Turistică Vidra. M-am bucurat să descopăr că există o comunitate în formare de oameni care doresc să se mute în Apuseni din marile orașe ”– spune Oana Sav, coordonator comunicare la Uniunea Munții Apuseni.
Evenimentul a fost organizat de Fundatia Mircea Florian în parteneriat cu Uniunea Muntii Apuseni cu sprijinul PepsiCo și al companiei KPMG și cu susținerea Primăriei Vidra, a centrului pentru promovarea turistică Vidra , a ziarului Unirea și portalului Alba24.ro.
Posteaza comentariu