Ela Crăciun și-a tratat fetița de dermatită cu apă termală în Franța

Ela Crăciun încearcă de mulți ani să găsească o soluție pentru a atenua problemele de piele cu care se confruntă copiii ei. Aceștia au dermatită atopică, o afecțiune care prezintă puseuri supărătoare în special din pricina răspândirii ambroziei. Atât Alex, cât și Alesia și micuțul Nicholas au dezvoltat dermatită atopică, așa cum se întâmplă cu 30% din copii, conform statisticilor.

În dorința de a calma puseurile din perioada verii, vedeta a plecat cu fetița ei, Alesia, în Franța la un centru special de tratament cu apă termală. Acolo au urmat un tratament intensiv, de câteva zile, ce a inclus băi și dușuri cu apă termală, crème speciale aplicate pe piele și consum de apă termală.

“Am mers cu Alesia la un centru din Franța unde vin multe persoane din întreaga lume, în special părinți cu copii care dezvoltă afecțiuni ale pielii. Am văzut acolo cazuri foarte grave care sunt tratatate prin cure de câteva săptămâni realizate anual. Alesia a dezvoltat o variantă incipientă de dermatită, astfel că, în cazul ei, tratamentul a fost mai scurt. Întrucât dermatita nu poate dispărea complet, ne-am propus să calmăm măcar puseurile supărătoare cauzate de ambrozie. Alesia a făcut baie și dușuri cu apă termală, a băut apă termală și a făcut cure cu crème speciale. După câteva zile avea pielea foarte fină, ca de bebeluș. De când ne-am întors în țară nu a mai avut simptome supărătoare ca până acum. Am văzut în Franța cazuri impresionante, copii cu afecțiuni în stadiu avansat, care vin trei săptămâni pe an să facă aceste tratamente. M-a întristat ce am văzut pentru că știu cât de mult îi poate afecta psihic și social acele afecțiuni”, povestește Ela Crăciun.

Statisticile arată că 30% dintre cei mici ajung să aibă această afecțiune, o problemă pentru care părinții caută permanent cele mai eficiente soluții. “E un procent îngrijorător din care fac parte și copiii mei. Medicul meu la care am fost săptămâna trecută îmi spunea că vede cel puțin 3 copii pe săptămână cu dermatită atopică, ceea ce e foarte mult. Alex are 13 ani, Alesia aproape 7, iar bebelușul 6 săptămâni. Toți au făcut dermatită atopică imediat ce am ajuns acasă cu ei. Alex și Alesia sunt blonzi cu tenul deschis și văzându-l pe Nicholas mai brunețel, am sperat ca el să nu aibă această problemă, dar se pare că nu am scăpat. De 3 săptămâni a făcut și el dermatită, este foarte roșu în obraji și are zone în care pielea e foarte aspră, ca de șerpișor. Normal că având experiența cu Alex și Alesia, am încercat să îl feresc. Toate hăinuțele lui sunt din bumbac, folosim detergent de copii, suntem foarte atenți cu tot ce atinge și totuși, iată că a făcut și el. Alex a scăpat de dermatită, dar îmi amintesc că în perioada în care era bebeluș a fost foarte greu. Alesia încă are problema asta și are pielea foarte uscată, iar atunci când intră în contact cu factorii alergeni, se agravează”, a scris vedeta pe blogul ei, www.elacraciun.ro.

Fiind un subiect atât de dezbătut, Ela Crăciun a apelat la medicul ei dermatolog pentru a informa corect cititorii despre cum este bine să se acționeze în cazul acestei afecțiuni a pielii. Specialistul a răspuns la întrebări astfel.

Ce este dermatita atopică, de ce o facem și cum o recunoaștem?

Dermatita atopică este o afecțiune cronică a pielii, cu un determinism genetic. Adică avem o predispoziție ereditară, dar manifestarea este influențată de factorii de mediu, iar simptomele apar în perioada copilăriei.

Spunea cineva că dermatita este boala copilului prea bine îngrijit. Ce credeți despre asta?

Statistic, din studiile din ultimii 10 ani și din practica mea, dermatita atopică este mai frecventă în mediul urban și în mediile social-economice cu o situație mai bună. Iar una dintre teoriile pentru care dermatita atopică este cunoscută și ca boala copilului prea bine îngrijit este datorată faptului că nu mai venim în contact cu alergenii naturali cu care specia umană s-a obișnuit și devenim astfel mai sensibili.

Dacă unul dintre copii are dermatită, obligatoriu vor avea și ceilalți?

Nu. Ține foarte mult de ce se întâmplă cu fiecare persoană în parte. Nu este o transmitere genetică foarte clară. Sunt niște mutații ale unor proteine ale pielii. E vorba de mecanisme complexe care implică mutații punctiforme ale unor gene. Deci nu seamănă neapărat un individ cu altul, dar vorbim de o predispoziție. Unul dintre copii poate să aibă, celălalt nu, și, chiar dacă are predispoziție, ține foarte mult de ce se întâmplă pe parcursul vieții, de factorii de mediu.

Ce înseamnă factori de mediu?

Tot ceea ce poate constitui un iritant pentru piele. Tot ce ne înconjoară; de la produsele de îngrijire, temperatură, umiditate și apoi vin posibilitățile de a dezvolta hipersensibilizări, cunoscute sub termenul de alergie, dar corect este hipersensibilizări pentru că aici e de fapt chestiunea foarte importantă. Un copil cu dermatită atopică este susceptibil de a dezvolta hipersensibilizări la diverse alergene: factori alimentari sau pneumoalergeni și așa mai departe. Dacă se întâmplă lucrurile acestea, prezența alergenilor duce la dezvoltarea puseului de dermatită atopică.

Care sunt lucrurile sau alergenii de care ar trebui să ne ferim?

Expunerea la praf și acarieni, utilizarea produselor de îngrijire cu ingrediente puternice, hainele din materiale nepotrivite;  lâna de exemplu, deși este un material natural, poate fi foarte iritant pentru pielea atopică. La fel sunt și detergenții cu care se spală hainele, balsamul (care ideal, nu  ar trebui folosit). Ar fi bine ca detergenții să fie dedicați spălării hăinuțelor copiilor.

Când vine vorba de alergii, în primul rând trebuie autentificată o existență a unei hipersensibilizări, deci în niciun caz nu trebuie ferit un copil cu dermatita atopică fără indicație de la medic sau fără să obiectivăm prezența hipersensibilizării, să i se scoată laptele, alunele sau diverse alte alimente. Acest lucru trebuie discutat cu un medic în funcție de simptome.

Manifestarea dermatitei este foarte variată. În interacțiunea acestor 2 mari categorii de factori: factorii genetici și factorii de mediu, rezultă tabloul clinic. Dacă este unul ușor, poate fi controlat evitând factorii pe care îi știm generic că ar putea să agraveze. Adăugăm dermato-cosmetice, deci îngrijirea pielii prin emoliere și folosim produse de spălare blânde.

Cu ce îngrijim pielea?

Trebuie să folosim un produs de spălat dedicat și un emolient, date la indicația medicului. Pașii sunt următorii: spălat zilnic, dacă copilul este sub un an. Deși, dacă copilul nu transpiră, nu stă într-un mediu poluat, încărcat, se poate spația puțin băița să nu mai facă în fiecare zi. Totuși, băițele prea dese ar putea să agraveze. Se spală cu produsul dedicat și se aplică un emolient după baie. Preventiv, pe termen lung, se poate folosi un balsam intensiv atunci când există probleme și puseu de dermatită atopică. Dacă această îngrijire nu e suficientă, trecem și la tratamentul medicamentos al puseului, iar îngrijirea cu dermato-cosmetice rămâne complementară. Când vine vorba de tratamentul medicamentos, acesta trebuie făcut la indicația medicului.

Dacă există un puseu de dermatită atopică, trebuie tratat activ. A lăsa o inflamație pe piele care se cronicizează duce la agravarea în timp a dermatitei atopice și evoluția spre hipersensibilizări și spre rinita alergica sau astm bronșic. Trebuie făcut tot ce se poate ca să se ajungă la o piele cu aspect normal, catifelată, fără roșeață și fără uscăciune.

Care sunt principalele frici pe care le au mămicile atunci când află că au un copil cu dermatită atopică?

Frica de complicații, de hipersensibilizări și alergii –  Se tem de cum o să îl îngrijească, ce fel de regim alimentar va trebui să aibă copilul. Frica de tratament – mai specific frica de produse cortizonice. Încărcătura emoțională psihologică – un copil cu dermatită este un copil care se scarpină, plânge este agitat, mai ales sugarii sunt foarte agitați dacă îi mănâncă pielea și pentru ei e cu atât mai dificil cu cât nu pot face nimic. Și astfel, crește și stresul membrilor familiei.

Dacă ținem cont de ceea ce ne-ați spus scăpăm de dermatită?

“Învățăm să o îngrijim și să o ținem sub control; scăpăm de ea dacă nu ținem pielea foarte mult inflamată. Dacă lăsăm netratat un puseu, se poate agrava și tot procesul devine un bulgăre de zăpadă. În perioada în care o descoperiți la sugar, investiți în dermato-cometice. Îngrijirea cu produse dedicate și tratamentul activ al puseului ne ajută ca mai târziu să speram spre acea vindecare naturală. În viitor,  căpătăm o toleranță. După vârsta de 2 ani și, mai ales, spre 10 ani- adolescență, la majoritatea persoanelor dispare. Sunt totuși și persoane care rămân cu dermatită atopică și în perioada de adult, dar în alte forme. Deci avem toate șansele să credem că odată ce copilul creșe,  evoluția va fi spre bine, dar depinde de îngrijirea din primul an de viață, a declarat medicul Adriana Diaconeasa.