De Niro trebuia să fie invitatul de la TIFF

Cei trei Matinali au făcut pariuri cine va fi invitatul de marcă din acest an la TIFF. De la Kate Winslet până la Angelina Jolie, Gianina și Radu au încercat să afle numele starului, dar Tudor Giurgiu s-a încăpățânat să țină secretă informația legată de Alain Delon.

Când Gianina i-a pronunțat numele lui Robert De Niro, Tudor Giurgiu a povestit că a fost la un pas să îl aducă în România. “Am fost pe o pistă și ni s-a spus: «Domne’, omul vine cu Jet-ul lui, cu un avion privat.» Și am început noi să facem niște calcule: cât ar costa să aterizeze în Frankfurt iar de acolo să ia altul.

Nu prea ne-a ieșit cu virgula și am zis… pas.”

Un film despre Ilie Năstase
Radu Buzaianu i-a propus să îl folosească pe Ilie Năstase, spunând că este de fapt Gérard Depardieu. “Mi-a părut așa de rău de linșajul acesta din ultimele zile, pentru că mie mi-e foarte drag Năstase. Am un prieten foarte bun, cu care mai joc tenis din când în când, și mi-a zis: «Hai să facerm un film despre Năstase». Dacă citești biografia lui, e fabulos!” Radu Buzăianu i-a susținut argumentul, mai ales că a și fost la tenismen acasă, cu ocazia unui interviu pe care i I-a luat: “Voi nu știți ce are omul acesta acasă!”, a menționat Radu.

”Are o cameră întregă cu poze făcute de-a lungul vieții! Am stat 2 ore doar ca să mă uit peste ele. La un moment dat, scoate o poză și zice: ”Îți place fata asta? Știi cine e? E Grace Kelly. Îi plăcea de mine”, a povestit realizatorul Gold Morning. “Are o biografie fascinantă, e un tip spumos, care e subiect de film”.

Sofia Loren, o bunicuță simpatică
Gianina și Radu l-au întrebat și referitor la experiența întâlnirii cu Sofia Loren, invitata de anul trecut de la TIFF.

“Singura chestie surprinzătoare a fost că am ajuns, prin forța împrejurărilor, la ea în camera. Nu eram singur (râde) și mă uitam la ea. Era ca o bunicuță foarte simpatică și drăguță, cu niște papucei de casă, așa cum stau în camera oamenii normali. Mă uitam așa… și mi-am zis: «Băi, de fapt stau cu o legendă!” Și aveam senzația, în mod paradoxal, că deși eram cam la 3 metri de ea exista o perdea invizibilă de timp iar eu veneam cu problemele mele din timpul prezent și ea venea din alt timp. Sofia reprezintă o altă vârstă a cinema-ului, un alt timp, o perioadă  foarte nobilă și specială.”