Sistemul de educație din zilele noastre dă naștere unui fenomen paradoxal: elevii obțin note mari la clasă, dar mici la examene, cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puțin) s-a înjumătățit. În acest context, o echipă de cercetători de la Universitatea Stanford a realizat o analiză prin care a demonstrat că toate competențele cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra creșterii economice a unei țări.
Rezultatele testelor internaționale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înțeleg ce citesc și nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obțin note mari la clasă, dar mici la testările naționale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puțin) s-a înjumătățit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej.
Acesta a realizat o comparație între toate subiectele la Matematică din 1933 și până în 2016 și, analizând itemii propuși de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătățit.În același timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare și dezvoltare economică ce realizează și testele PISA), profesorii din România se consideră bine și foarte bine pregătiți la pedagogie. TALIS culege percepția dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar țara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.
Analfabetismul funcțional evidențiază o categorie de copii nepregătiți pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competențe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei țări.
Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani și a realizat un scenariu de viitor pentru România.
Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcțional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creștere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creștere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creșterea scorurilor la testele de Științe și Matematică de la 444 la 475 (scor obținut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creștere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD și la o creștere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăși scorul obținut de Slovacia și ar îmbunătăți calitatea educației, atunci și creșterea economică ar fi mai importantă.Astăzi, copiii sunt pasionați de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atrași de imagini, de mișcare, de feluri dinamice și inedite de a descoperi lumea, așa încât învățarea de tip clasic (cu creionul în mână și ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică și deci ineficientă.
În acest context, manualele digitale, CD-urile educaționale sau produsele online de învățare (precum Școala Intuitext sau ExamenulTau.ro) au venit ca o adaptare firească la nevoile și dorințele elevilor și ca o măsură de a apropia informația de ei, de a le încuraja curiozitatea și pofta de cunoaștere.România este una dintre puținele țări din lume care a implementat în școli manualele digitale alături de cele tipărite, iar Intuitext a fost printre primii care au dezvoltat astfel de resurse inovatoare.
Specialiștii în educație au observat o nevoie de spațiu digital în care elevii învață, descoperă noțiuni predate la școală, în ritmul propriu, fără să aibă alături profesori. Aceste observații au determinat apariția unui nou tip de produs: platformele online. Intuitext a ținut cont de dorința copiilor de a petrece timp online, dar și de îngrijorarea părinților că spațiul virtual nu este, poate, atât de sigur.
Îmbinând pasiunea copiilor pentru spațiul virtual cu nevoia părinților de securitate, specialiștii Intuitext în educație au creat platformele online, produse de învățare ce reprezintă, de fapt, adaptarea educației la noile vremuri și la noile generații de elevi.
Posteaza comentariu