Cea mai mare parte a colesterolului din organism este de origine alimentară, provenind din alimentele de origine animală. Există două tipuri de colesterol: cel „bun” (numit HDL-C) şi cel „rău” (numit LDL-C). Valoarea crescută a colesterolului „rău” determină depuneri ale grăsimilor pe pereții vaselor de sânge și apariția plăcilor de aterom care pot conduce la infarct miocardic.
Adevărat sau fals?
Valorile crescute ale trigliceridelor sau colesterolului din sânge nu se manifestă întotdeauna prin simptome și pot trece neobservate, punându-ne viața în pericol
Adevărat: Este bine de știut faptul că persoanele care au o greutate peste cea corespunzătoare înălțimii lor, sau care prezintă deja un anumit grad de obezitate, sunt mai predispuse la hipertrigliceridemie (HTG). În această categorie de risc crescut se încadrează și pacienții cu diabet zaharat sau cei hipertensivi.
Monitorizarea trigliceridelor din sânge este la fel de importantă precum supravegherea valorii colesterolului
Adevărat: Este important să monitorizăm periodic valoarea trigliceridelor, deoarece, dacă nivelul acestora în sânge este mai mare de 150 mg/dl, suntem expuși la riscuri precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat de tip 2, pancreatita, hipertensiunea arterială sau sindromul metabolic. Trigliceridele și colesterolul sunt tipuri diferite de lipide care circulă în sânge și care, deopotrivă, ne pot pune în pericol sănătatea cardiovasculară.
Demența nu este un risc asociat hipertrigliceridemiei
Fals: Demența reprezintă pierderea funcției cerebrale. Ea poate afecta memoria, gândirea, limbajul și comportamentul. Vârsta este un factor de risc important pentru demență, dar la fel sunt și trigliceridele foarte mari[1]. Nivelele crescute ale trigliceridelor pot afecta vasele de sânge de la nivelul creierului, determinând acumularea unei proteine toxice numite amyloid1.
Consumul de grăsimi saturate trebuie redus la minimum pentru o viață sănătoasă
Adevărat: În cazul pacienților care suferă de hipertrigliceridemie sau hipercolesterolemie, se recomandă consumul de grăsimi „bune”, care se găsesc din abundenţă în peştele gras, ca de exemplu somon, macrou, ton, hering, cod, în alune, în migdale, în nuci sau în uleiul de măsline. Acizii graşi esenţiali omega-3 (care pot fi găsiţi în diverse alimente precum carnea de peşte) contribuie la reglarea nivelului trigliceridelor.
Carbohidrații nu influențează nivelul trigliceridelor din sânge
Fals: Dieta bogată în carbohidraţi este principalul factor de risc în creşterea nivelului trigliceridelor. De aceea, eliminarea din dietă a carbohidraţilor conținuți de alimente precum pâinea albă, orezul, produsele de patiserie sau dulciurile concentrate şi reducerea aportului de calorii în dietă reprezintă primele schimbări în vederea unui stil de viaţă sănătos.
Pierderea în greutate ajută la redobândirea stării de sănătate
Adevărat: O jumătate de oră de activitate fizică zilnică ajută la reglarea nivelului trigliceridelor şi, în plus, creşte concentraţia de colesterol „bun”. În cazul persoanelor supraponderale, se recomandă pierderea în greutate a 2,5 până la 5 kilograme și menținerea unei greutăți normale, fără a face excese calorice.
Pentru a atrage atenţia asupra riscurilor asociate unei valori peste limita normală a trigliceridelor, Abbott a lansat campania de informare Misiunea 150 (www.misiunea150.ro). Platforma online conține informații despre hipertrigliceridemie și cum poate fi aceasta prevenită și tratată. Proiectul vorbește despre importanța informării asupra stării noastre de sănătate, testării periodice și tratării atunci când medicul ne recomandă acest lucru, îndemnul acestei campanii fiind „Informează-te! Testează-te! Tratează-te!”