Virusii gripali, mereu cu un pas inaintea medicinei

Ce inseamna, de fapt, pandemia de gripa? Este vorba despre o raspandire globala a unui virus gripal care apare in cadrul populatiei umane si apoi dobandeste capacitatea de a se transmite de la om la om cu usurinta. Spre deosebire de epidemiile de gripa, care sunt sezoniere si exista deja in cadrul unei comunitati, o pandemie este declansata de aparitia unui nou subtip de virus care nu a afectat niciodata pana atunci omul si pentru care nu avem imunitate. if(typeof(AdServerR)=="undefined")AdServerR=parseInt(Math.random()*Math.pow(10,17)); document.write( '' );
Virusul gripei aviare este un virus de tip A care se distinge din punct de vedere genetic de celelalte tipuri de virusi gripali. Subtipurile de virus gripal difera datorita proteinelor care se afla pe membrana virusului (proteina numita hemaglutina si neuraminidaza de unde si abrevierile HN).

Pandemia poate fi cauzata de schimbul de antigeni intr-o tulpina deja cunoscuta de virus. Asa se face ca "banala gripa" a reusit sa cauzeze, numai in decursul secolului XX, trei pandemii. Prima a fost "gripa spaniola" (H1N1) dintre 1918 1919, din cauza careia au murit nu mai putin de 50 de milioane de oameni! Au urmat gripa asiatica (H2N2), care a ucis 70.000 de americani la sfarsitul anilor '50, si "gripa Hong Kong" (H3N2), din cauza careia au murit 34.000 de cetateni SUA. Niciodata in primele etape ale unei pandemii un vaccin nu este disponibil, deoarece trebuie selectata secventa genetica ce poate lupta cel mai bine impotriva virusului si apoi folosita pentru crearea unui vaccin, proces care dureaza cel putin cateva luni. Exista patru substante utilizate in general pentru a combate virusii gripali de tip A: amantadina, rimantadina, oseltamivirul si zanamivirul. Insa si virusul gripei aviare are mai multe subtipuri, dintre care pana acum au fost descoperite H5N1, H9N2, H7N2, H7N7, H7N3. De asemenea, virusii gripei aviare pot fi de inalta sau de joasa patogenitate, distinctie bazata pe tiparul genetic si nivelul de gravitate al bolii pe care o cauzeaza. Tot atatea "zone negre" in ceea ce priveste studierea virusilor gripali: inca nu se cunoaste ce pericol poate reprezenta pentru sanatatea umana un virus de "inalta patogenitate", spre deosebire de unul de "joasa patogenitate". In cazul unui subtip care declanseaza simptome severe, substantele traditionale nu pot lupta punctual cu acesta, ci pot doar usura suferinta bolnavului. De multe ori, subtipurile de virusi pot deveni rezistente la unul sau mai multe dintre aceste substante. In mod normal, fiecare specie este afectata de un anumit subtip de gripa, mai putin pasarile, care pot deveni "gazde" pentru orice fel de tulpina gripala. Uneori insa, aceste subtipuri transgreseaza de la specia care le-a gazduit initial la alte specii (de pilda, virusul gripei aviare poate infesta porcii si apoi se poate transmite la om).

In general, virusul gripal contine opt segmente genetice separate, ceea ce permite virusului de la o specie sa se amestece cu subtipul de la o alta specie si sa formeze un nou subtip cum s-ar intampla daca o persoana deja infectata cu un virus gripal tratabil ar contacta virusul gripei aviare. In acest caz ar rezulta o noua tulpina, care ar putea avea, spre exemplu, o proteina de la gripa aviara si restul genelor de la gripa umana. Virusul gripei aviare a inceput sa fie semnalat la om din 1997. Printre primele cazuri care erau infestate de tulpina H7N7 au fost cele din Olanda din cele 80 de cazuri depistate, cei mai multi prezentau infectii oculare si anumite greutati in respiratie, insa numai un pacient a decedat. De atunci, virusul gripei aviare a suferit cateva schimbari genetice, acum fiind vorba de o forma mai grava H5N1, care se pare ca este foarte rezistent la amantadina si rimantadina. Virusul de inalta patogenitate H5N1 a fost reperat in 1997, in Hong Kong, apoi in Vietnam si Thailanda. Transmiterea la om a acestui tip de virus a fost pana acum limitata si pe o perioada scurta de timp, insa situatia se va schimba radical daca subtipul va mai suferi un alt schimb de gene.