Un grad peste temperatura normala provoaca cu 1,84% mai multi morti

La o crestere de un grad peste nivelul normal al temperaturii, specialistii au constatat o variatie a procentului de mortalitate cu 1,84%. Cei mai expusi riscului deceselor sunt oamenii cu varste de peste 64 de ani si persoanele cu afectiuni respiratorii.

Un proiect de cercetare realizat la nivel european a evidentiat efectele devastatoare pe care le pot avea temperaturile extreme asupra sanatatii oamenilor. La o crestere de un grad peste nivelul normal al temperaturii, specialistii au constatat o variatie a procentului de mortalitate cu 1,84%. Cei mai expusi riscului deceselor sunt oamenii cu varste de peste 64 de ani si persoanele cu afectiuni respiratorii.

Institutul de Sanatate Publica din Italia a initiat un proiect de cercetare la nivel european, intitulat PHEWE, care a urmarit impactul temperaturilor extreme asupra starii de sanatate. Proiectul a demarat la sfarsitul anului 2002 si a fost finalizat in 2005. La aceasta cercetare a participat si tara noastra, prin Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, care a furnizat date despre Capitala. „Singura finantare pe care am primit-o a fost suma de 3.000 de euro in 2003. Studiul urmarea impactul temperaturilor asupra mortalitatii in tarile nord-continentale si meditareneene. In aceasta perioada, in care s-a desfasurat cercetarea, in Romania nu existau temperaturi extreme, asa cum am constatat in acest an. In general, au fost raportate, la temperaturi de 40 de grade, procentele mortalitatii generale. Mai exact, s-a urmarit numarul de decese zilnice in perioadele de canicula, de la trei zile pana la 40 de zile. S-a constatat o crestere a deceselor cu 3% in tarile mediteraneene. Pentru noi va fi extrem de utila metodologia acestui studiu, pe care o putem folosi si extrapola in tara noastra, unde ne-am si confruntat cu temperaturi extreme. Concluzia studiului a fost ca gradul de mortalitate creste la persoanele care sufera de afectiuni respiratorii, precum si la varstnici“, ne-a declarat dr. Emilia Niciu, coordonator proiect pentru Romania in cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti. Totodata, directorul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, dr. Bogdan Stolica, ne-a precizat ca informatiile furnizate de Romania pentru acest studiu erau legate de datele meteo si de sanatatea populatiei in Bucuresti. „La acest proiect au participat mai multe orase din Europa, cum ar fi Torino, Valencia, Londra, Atena, Milano. Concluzia a fost ca o variatie de temperatura mai mare de un grad duce la o variatie a procentului de mortalitate generala cu un procent de 1,84%“, a afirmat dr. Bogdan Stolica. Studiul a fost realizat pentru a preveni efectele caniculei in zonele cu temperaturi extreme si pentru a reduce procentul de mortalitate.

In Romånia, riscul de mortalitate, mai mare cu 24%
Valorile normale ale temperaturilor maxime din luna iulie sunt cuprinse, conform Administratiei Nationale de Meteorologie, intre 21 si 31 de grade Celsius. De la maximum de 31 de grade, temperaturile de luna trecuta au ajuns la un maxim de 44 de grade Celsius in unele zone. Acest lucru inseamna ca, potrivit rezultatelor studiului european, variatia procentului de mortalitate generala a fost de 23,92%. Si in august, temperaturile maxime obisnuite se incadreaza intre 21 si 31 de grade Celsius, iar meteorologii au anuntat deja temperaturi caniculare. In primul val de canicula, de la sfarsitul lunii iunie, in Romania s-au inregistrat, oficial, 30 de morti. Chiar si asa, numarul reprezenta mai mult de jumatate din decesele din Europa cauzate de temperaturile extreme. Ultimul val de canicula a ucis, tot oficial, 33 de romani, in schimb se presupune ca numarul acestora este mult mai mare, avand in vedere ca ministrul sanatatii a solicitat medicilor sa nu mai raporteze morti daca nu sunt absolut convinsi ca acestia au decedat din cauza temperaturilor foarte ridicate. Acelasi ministru al sanatatii preciza ca numai un medic legist poate stabili cauza exacta a mortii.

Prognozele anunta o iarna fara pic de zapada

Seceta si absenta precipitatiilor se vor prelungi pana in noiembrie, au anuntat reprezentantii Administratiei Nationale de Meteorologie. Nici in lunile de iarna nu sunt prognozate precipitatii, asteptandu-se o iarna blanda, fara zapada. Zonele din sud si sud-estul tarii vor fi afectate de seceta si in urmatoarele trei luni, cand cantitatile de precipitatii vor fi sub norma climatologica a acestei perioade. Pentru august, cantitatile de precipitatii in regiunile deja afectate de seceta vor fi intre 10 si 40 de litri pe metru patrat, in conditiile in care cantitatea normala pentru aceasta luna este de 64 de litri pe metru patrat. Deficitul de precipitatii se va manifesta si in celelalte zone ale tarii, sustin meteorologii. In septembrie, cantitatea de precipitatii va fi ceva mai insemnata, iar in octombrie se asteapta cantitati de 40-80 de litri pe metru patrat in nord si vest si intre 20 si 40 in partea de sud. Abia din noiembrie cantitatea de precipitatii se apropie de 60 de litri pe metru patrat si in zona de sud.

Seceta extrema
Absenta aproape totala a precipitatiilor din lunile iunie si iulie au provocat fenomenul de secta extrema, din cauza deficitului grav de apa in sol. Seceta din acest an, sustin reprezentantii ANM, este mai pregnanta decat cea din 1946, din cauza faptului ca anul acesta au cazut mai putine precipitatii, raportat la cantitatea din anul de referinta. Iarna 2007-2008 va fi una destul de blanda, fara zapada, cu temperaturi de 0-6 grade, izolat -2 si 0 grade în functie de zone, în luna decembrie. Pentru august, meteorologii de la ANM afirma ca, pana in data de 12, temperaturile vor fi oarecum suportabile, cu maxime de 34-35 de grade Celsius. Ulterior acestei date, potrivit prognozei Centrului European de prognoza din Anglia, temperaturile vor fi mai ridicate decât normele climatologice, mai ales pentru partea de sud, sud-est si sudul Moldovei.

Nivelul panzei freatice din Dolj, la cote alarmante

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a declarat, ieri, ca nivelul pânzei freatice în localitatile doljene a scazut alarmant de mult.
„La sfârsitul saptamânii trecute am primit de la Administratia Nationala Apele Române un raport în legatura cu resursele de apa din Oltenia. Am avut parte de o surpriza foarte neplacuta când am constatat ca nivelul pânzei freatice din Dolj a scazut alarmant de mult, ba chiar sunt localitati în care nu mai exista apa la nivelul subsolului. Chiar si aici, unde apa era la câtiva metri adâncime, acum se poate gasi la o adâncime de peste 200 de metri“, a spus Ion Prioteasa.
Presedintele CJ Dolj a precizat ca situatia este mult mai grava pentru ca Guvernul nu a aprobat acordarea de fonduri pentru forarea puturilor pentru apa în Dolj. „Am încercat în aceasta dimineata sa vorbesc la telefon cu ministrul MIRA (Ministerul Internelor si Reformei în Administratie) si cu ministrul mediului pentru a le prezenta aceasta situatie. Dupa cum stiti, la sedinta de Guvern de saptamâna trecuta, s-a hotarât ca Doljul sa nu primeasca finantare pentru forarea de puturi. Am vrut sa le cer o explicatie de ce acest judet greu încercat, care a fost primul cu cod rosu si caruia îi plângea toata tara de mila, a fost scos de pe lista pentru puturi. În Dolj, semnalul l-am tras de mult timp, atunci când am spus ca taranii sunt nevoiti sa vânda un kilogram de carne la pretul unuia de rosii. Acum au ajuns sa taie ierburi pe care nu le-ar fi cosit niciodata si sa le puna la pastrat, pentru ca nu au mâncare pentru animale. Mi s-a spus ca domnii ministri sunt în sedinte si ca nu pot vorbi la telefon, dar voi insista atât cât va fi nevoie!“, a spus Ion Prioteasa.
În raportul realizat de Administratia Nationala „Apele Române“ se arata ca în judetul Dolj, comuna Ciupercenii Noi, nu a fost gasita apa la nivelul subsolului, iar alimentarea cu apa va trebui facuta cu ajutorul cisternelor. În alte 17 localitati, nivelul maxim al pânzei freatice este de 60 de metri adâncime, iar cel mai scazut este de 300 de metri adâncime. Pentru toate cele 18 localitati doljene este nevoie de un numar minim de 40 de foraje pentru puturi.

Foraje in Vaslui pentru localitatile afectate de seceta

In judetul Vaslui vor fi executate 34 de foraje pentru asigurarea apei potabile populatiei din localitatile afectate de seceta. În acest scop, a fost alocata de catre Guvern suma de 3,7 milioane lei, ceea ce reprezinta 25% din suma totala, 14,6 milioane lei, alocata la nivelul întregii tari. Potrivit subprefectului Sergiu Marian, în toate localitatile unde sunt probleme cu apa si cu prioritate acolo unde se transporta în prezent apa cu cisternele populatiei, se vor executa foraje.
Astfel, în comuna Bacani, una dintre cele mai afectate de seceta prelungita, unde se transporta zilnic 75.000 litri de apa, se vor fora doua puturi, la 250 de metri adâncime fiecare, suma alocata fiind de 139 mii lei. De asemenea, comunei Rosiesti, localitatea Valea lui Darie, unde se transporta zilnic 15.000 litri de apa, au fost alocate 134 mii lei pentru executarea unui foraj. Printre localitatile unde se vor fora puturi se afla si o suburbie a municipiului Vaslui. În suburbia Gura Bustei, ar urma sa se foreze pe sesul localitatii, la o adâncime de 250 metri, suma alocata fiind de 110 mii lei.
În localitatea Perieni lucrarea de aductiune a apei este aproape de finalizare, urmând ca pe 1 august sa fie puse în functiune cele 25 de cismele, care vor alimenta cei 3.800 de locuitori ai comunei. În judetul Vaslui, aproximativ 1.100 de fântâni din totalul de 21.404 au secat din cauza secetei, iar alte 10.200 au debitul redus.