Planul Naţional de Diagnostic Precoce, Tratament şi Monitorizare a Melanomului

„SNMF și FABC propun Ministerului Sănătății organizarea unei comisii speciale, care să stabilească din punct de vedere tehnic metodologia de organizare a unui program complex de depistare precoce, tratament și monitorizare a melanomului. Este de dorit ca această comisie să conceapă normele după care să funcționeze acest program, astfel încât implementarea să fie posibilă începând cu 1 aprilie 2017, odată cu intrarea în vigoare a noului Contract Cadru al CNAS. De acest program ar trebui să beneficieze în primă fază persoanele care sunt la risc să dezvolte melanom. De aceea, consultul inițial la medicul de familie este important, întrucât acesta își cunoaște foarte bine pacienții din listă și poate face o selecție corectă a celor cu risc crescut de a dezvolta maladia. Ne dorim ca prin aceste propuneri să deschidem un dialog cu autoritățile, în beneficiul românilor și pacienților deja diagnosticați cu această boală”, a declarat Cezar Irimia, Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.  

Melanomul, tumora „ideală” pentru un program de screening

Melanomul este o afecțiune oncologică cu prognostic grav, evoluție rapidă și cu o durată de supraviețuire limitată, mai ales în stadiile avansate de boală. Incidența melanomului este în creștere la nivel global și, cu toate eforturile depuse pentru educarea și informarea populației cu privire la pericolul cancerului de piele, mortalitatea prin acest tip de cancer nu a scăzut semnificativ. Conform Skin Cancer Foundation, pe plan mondial, în fiecare oră, o persoană cu melanom moare, iar în 2015 a fost estimat un număr de 9.940 de persoane decedate ca urmare a diagnosticării cu această formă de cancer. În România, aproape o treime dintre cei care au fost depistați cu această formă de cancer mor anual – aproximativ 350 de decese. De altfel, țara noastră înregistrează o incidență în creștere a melanomului, în ultimii 25 de ani – de la 1,2 la 4,5/100.000 de cazuri de persoane diagnosticate cu melanom. În perioada 2007-2012 inclusiv, incidența oficială a melanomului a crescut cu 0,5% la 100.000 de locuitori.

Depistarea precoce este cea mai bună metodă de reducere atât a mortalității, cât și a morbidității provocate de melanom. Depistat la timp, melanomul este curabil în 98% dintre cazuri. „Melanomul este o tumoră ideală pentru un program de screening, deoarece modificările pielii se pot observa cu ochiul liber sau cu o lupă simplă, ceea  nu implică mari cheltuieli. În plus, istoria naturală a bolii este cunoscută și nu este nevoie de o supracalificare medicală pentru a pune un diagnostic. Apariția unor alunițe noi, a unei alunițe cu aspect mai mult sau mai puțin neobișnuit, care se modifică rapid, ar trebui să fie un semnal de alarmă, pentru că ar putea fi melanom.

Orice schimbare a mărimii, formei, culorii, reliefului sau alte evenimente – sângerarea, mâncărimea, apariția de cruste ar trebui să trimită pacientul către medicul de familie”, a declarat Dr. Daciana Toma, medicul de familie și secretar în cadrul SNMF.

Nu doar programele de screening lipsesc, ci și accesul la tratament adecvat. În cazul pacienților diagnosticați cu melanom metastatic, opțiunile terapeutice tradiționale oferă o rată de supraviețuire limitată, spune și Dr. Cătălin Costovici, medic oncolog: „Există o mare necesitate pentru terapii eficiente pentru tratamentul melanomului metastatic. Imunoterapia oferă o nouă abordare în cazul cancerului cu rată de supraviețuire pe termen lung, net superioară celei oferite de metodele clasice de tratament (chimioterapie, radioterapie, terapii țintite etc.) și o calitate a vieții sporită, evitându-se o gamă largă de efecte adverse. Din păcate, în țara noastră, accesul la astfel de tratament este dictat de posibilitățile financiare, întrucât tratamentul nu este încă decontat de Casa Nationala de Asigurări de Sănătate”.  

Mesaje de interes general pe TV și Registru de Melanom

Astfel, printre măsurile propuse de medici și de pacienți se numără: organizarea unui screening-pilot la nivel național pe o perioadă de cinci ani, dublat de campanii de informare și educare a populației, promovarea de către Ministerul Sănătății a mesajelor de interes general cu privire la pericolul expunerii la soare și riscului de melanom, campanii de informare în școli, promovarea necesității prezentării periodice la control a persoanelor aflate la risc, prin intermediul medicilor de familie, precum și facilitarea accesului pacienților la testare.

FABC și SNMF cer includerea  prevenției melanomului în Contractul Cadru 2017, definirea metodologiei de efectuare a consultațiilor preventive, realizarea unei rețele eficiente, funcționale care să cuprindă medicii de familie, dermatologii, oncologii, anatomopatologii și chirurgii și, nu în ultimul rând, înființarea unui Registru de Melanom, în condițiile în care FABC și SNMF dețin deja un soft de registru de cancer, care ar putea fi armonizat cu softurile CNAS și MS.  „Un calcul simplu arată faptul că fondurile necesare unui program de prevenție (care doar în primii ani ar reduce cu circa 150 de pacienți/an numărul celor care ajung în faza de metastazare) sunt echivalente cu costurile tratamentului pentru circa 10-15 pacienți/an cu melanom metastazat”, a adăugat Cezar Irimia, Președinte FABC.

Implementarea unui program de screening pentru melanom ar putea scădea cu 10% numărul de cazuri de melanom metastastazat, până în 2022, și cu 25%, până în 2027.

„Un viitor fără pată!” a fost prima campanie de comunicare și informare despre melanom în România inițiată și derulată de FABC - asociațiile de bolnavi de cancer. Campania își propune informarea publicului, în special a tinerilor, conștientizarea pericolelor cancerului de piele și creșterea vizibilității subiectului melanomului în mass-media. Mai multe informații despre campanie, puteți găsi pe site-ul www.info-melanom-ro și pe pagina de Facebook facebook.com/unviitorfarapata.