Conform Organizației Mondiale a Sănătății, diabetul afectează peste 347 de milioane de persoane la nivel mondial. Numărul persoanelor cu diabet este în creştere și se estimează că până în anul 2030 va ajunge la 552 milioaneii. În cele mai multe cazuri, boala este descoperită întâmplător, pacienţii neconştientizând existenţa bolii timp îndelungat.
Printre cauzele care conduc la această situație se numără: lipsa educaţiei medicale și a informării cu privire la mijloacele de prevenție și tratament, dar și cu privire la riscurile şi complicaţiile pe care această boală le poate genera în timp.
“În rândul persoanelor cu diabet zaharat, riscul de deces este dublu comparativ cu al persoanelor care nu suferă de această afecţiune. Dacă luăm în calcul şi toate complicaţiile acestei boli, ne dăm seama cât de importantă este educația specifică și continuă a pacienților cu diabet pentru succesul terapiei şi controlul evoluţiei acestei afecţiuni pe termen lung. Datorită progreselor medicinei, astăzi se poate trăi timp îndelungat cu diabet. Accesul pacienţilor la tratamente de ultimă generație le poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și implicit a celor din jurul lor. Prin cercetare şi dezvoltare continuă, medicina modernă vizează descoperirea de noi molecule destinate terapiei diabetului zaharat, care să permită un control optim al glicemiei, contribuind astfel la prevenirea complicaţiilor și creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor. Printre direcţiile actuale de cercetare se numără: îmbunătăţirea calităţii insulinei, descoperirea unui nou mod de administrare a acesteia sau introducerea unor noi tratamente orale”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv – Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Diabetul creşte riscul de boli cardiovasculare şi accident vascular cerebral - 50% din persoanele cu diabet zaharat decedează ca urmare a bolilor cardiovasculare.
De asemenea, diabetul zaharat reprezintă una din principalele cauze de insuficienţă renală, aproximativ 10-20% din persoanele cu diabet decedând din această cauză.
O altă complicaţie severă a diabetului este retinopatia diabetică (afectarea vaselor mici de la nivelul retinei), una din principalele cauze de orbire, astfel încât, după 15 ani de evoluţie a bolii, aproximativ 2% dintre cei afectaţi vor orbi.
De asemenea, o complicaţie a diabetului zaharat este şi neuropatia diabetică, complicaţie în care sunt afectaţi nervii, care în asociere cu o circulaţie sangvină deficitară la nivelul membrelor inferioare, creşte riscul de ulceraţii şi amputaţii la acest nivel.
Peste 50% dintre persoanele cu diabet prezintă această complicaţie, care se manifestă prin: furnicături, dureri, senzație de amorțeală sau slăbiciune la nivelul picioarelor și mâinilor.
În România, conform celei de-a 5-a ediţii a Atlasului de Diabet al Federaţiei Internaţionale de Diabet, în 2011, 1.506.000 de persoane sufereau de diabet zaharat.ii Conform datelor Eurostat – 2010, rata de deces a populaţiei afectate de diabet zaharat era de 8.7%.
Deşi în prezent, în țara noastră există un Program Naţional de Sănătate pentru Diabet, iar numărul medicamentelor aprobate de CASMB a înregistrat o creştere de 10% în anul 2010 faţă de 2009, finanţarea Programului de Diabet nu acoperă nevoile pacienţilor.
În ţările europene, bolile cronice precum diabetul, afecţiunile cardiovasculare, cancerul sau afecţiunile respiratorii reprezintă principalele cauze ale morbididăţii şi mortalităţii, 86% i din totalul deceselor fiind generate deaceste afecţiuni cronice.