Mărirea penisului, mit sau realitate medicală

Dintotdeauna, din lipsă de informaţie sau prin deficit educaţional, oamenii au apelat la stereotipii pentru a se raporta la realitatea înconjurătoare. Una dintre aceste sterotipii este legătura dintre mărimea penisului şi virilitatea unei anumite persoane. Prin această prismă, fiecărui bărbat, sau aproape, îi este teamă că penisul său nu are mărimea adecvată unei vieţi sexuale fericite; prin extrapolare, este convins că, dacă ar avea un penis mai mare, ar avea o viaţă sexuală mai fericită. În consecinţă, foarte mulţi se gândesc sau chiar încearcă o metodă "sigură şi eficientă" ca să-şi mărească penisul.
Mărimea penisului: ce este normal şi ce nu?
Băieţii, la o anumită vârstă, sunt tentaţi, mai ales dacă trăiesc în colectivităţi, să facă glume răutăcioase pe seama diferenţelor anatomice. Acum se nasc primele îndoieli referitoare la dimensiunile şi calităţile propriului organ. La adolescenţi, accesul la filme pornografice sau materiale similare accentuează imaginea deja distorsionată asupra dimensiunilor şi comportamentului normal în contrast cu anormalul. Mai mult ca sigur, fiecare persoană are penisul de lungime corespunzătoare pentru a putea să-i furnizeze o viaţă sexuală normală.
Cercetările extensive în domeniu au arătat că 70% din populaţia masculină are lungimea penisului cuprinsă între 12 şi 16 cm, în stare de erecţie. Un penis poate fi considerat anormal de mic numai când măsoară sub 6 cm în stare de erecţie. Opinia specialiştilor este că şi acest lucru nu are valoare absolută, fiind raportat la dimensiunile anatomice ale partenerei, care depind de rasă etc. Mai mult decât atât, popoarele recunoscute că au dimensiuni ale penisului mai mici (Coreea, Japonia, China, India) se dovedesc a avea o capacitate reproducţională foarte susţinută.
Ce crede partenera despre mărimea penisului
Dacă ar fi să ne luăm după aceleaşi magazine pornografice, sexul slab apreciază dimensiunile importante ale penisului. În realitate, este mai importantă calitatea erecţiei decât dimensiunea şi... se pare că raportul între calitatea erecţiei şi dimensiune este invers proporţional: penisurile de dimensiuni importante realizează o erecţie mai puţin fermă. Un studiu recent efectuat în Olanda asupra a 400 de femei active sexual a relevat că 80% din ele nu acordă importanţă lungimii penisului, iar pe 60% nu le impresionează nici grosimea excesivă.
În concluzie, dacă partenerul de viaţă sexuală nu se plânge, atunci este de presupus că, cel puţin din punctul de vedere al dimensiunilor penisului, este bine.
Un efort cât de cât sincer de a înţelege nevoile fizice şi emoţionale ale partenerului poate face mult mai mult în ameliorarea relaţiilor intime decât modificarea dimensiunilor penisului.

Ce metode există pentru mărirea penisului?
Metode nonchirurgicale
Există patru metode nonchirurgicale care pot fi utilizate:
1) Întinderea şi stoarcerea manuală: este de presupus că acest exerciţiu trebuie executat zilnic, timp de 30 minute pe perioadă indefinită de timp. Poate produce leziuni ale tegumentului şi albugineii corpului cavernos, iar dacă se execută cu prea mult entuziasm determină chiar leziuni ireversibile.
2) Întinderea succesivă cu greutăţi progresive: este o tehnică nerecomandabilă care poate produce leziuni grave ale corpilor cavernoşi.
3) Pompele cu vacuum: aceste tipuri de aparate sunt utilizate în mod curent ca metodă de tratament a disfuncţiilor erectile. Aspiraţia forţată a sângelui în corpii cavernoşi determină umplerea şi realizarea unei stări de erecţie exagerate. Aceasta poate crea iluzia unui penis mai mare. Rezultatele nu sunt perene. Mai mult decât atât, utilizarea repetată afectează ţesutul elastic al penisului şi, cu timpul, determină erecţii de proastă calitate.
4) Pilule şi loţiuni: un amestec de ierburi, vitamine, minerale şi hormoni (testosteron, în speţă) este utilizat fie în aplicaţii locale, fie în administrare generală. Nici una nu va duce la creşterea penisului, cel puţin în stadiul cunoaşterii actuale.

Sex-shopurile şi metodele de furnizare pe Internet fac reclamă susţinută uneori cu o seriozitate care atrage atenţia asupra diverselor metode de mărire a penisului. Pentru specialişti şi mai ales pentru cei "păţiţi", este clar că pretenţiile de siguranţă şi mai ales de eficienţă susţinute de aceşti producători nu au o bază reală. Nici o evaluare ştiinţifică bazată pe date comparabile, verificabile şi fundamentate pe principii medicale reale nu a confirmat pretenţiile firmelor şi sistemelor ce promovează metodele de mărire peniană nonchirurgicală.

Metode chirurgicale
1) Secţionarea ligamentului - risc de fractură în timpul sexului:
Chirurgia cosmetică a imaginat diverse metode de alungire şi îngroşare a penisului care însă nu au susţinerea organizaţiilor de specialitate. În mod specific, secţionarea ligamentului suspensor al penisului, care ataşează penisul de simfiza pubiană, precum şi transferul de tegument abdominal în zona bazei penisului sunt utilizate curent de chirurgii cosmeticieni pentru alungirea penisului. Ligamentul suspensor al penisului are un rol esenţial în stabilitatea acestuia în timpul erecţiei. Atunci când acest ligament este secţionat, penisul poate arăta mai lung, în speţă în repaus. În timpul erecţiei însă, penisul îşi pierde demnitatea posturală şi, mai mult decât atât, poate suferi leziuni importante, chiar fracturare în timpul actului sexual.
2) Implanturile pot afecta sensibilitatea:
Operaţiile de îngroşare a penisului presupun fie injectarea de grăsime recoltată din altă parte a corpului, sub tegumentul penian sau, mai recent, transfer tegumentar total.
Ca şi alte metode, aceste tehnici sunt mai degrabă utile în a realiza un aspect cosmetic ameliorat pentru că, din punct de vedere funcţional, calitatea actului sexual este dată de calitatea erecţiei, şi nu de aspectul penisului în repaus. La ora actuală există tehnici chirurgicale care se adresează tecilor corpului cavernos, alungindu-le prin implantarea de diverse ţesuturi autologe şi plastice. Rezultatele nu au fost confirmate încă de proba timpului sau de o evaluare ştiinţifică recunocută. Orice operaţie, mai ales într-un loc atât de delicat, are complicaţii şi consecinţe negative. Cicatrice dureroase, deformităţi permanente, scurtarea finală a penisului, alterarea sensibilităţii tegumentare şi impotenţa sunt câteva dintre ele.

CONCLUZII
Nu există o evaluare ştiinţifică recunoscută care să susţină utilizarea metodelor nonchirurgicale de mărire peniană. Nici o societate medicală serioasă nu recomandă operaţiile de mărire peniană pentru scopuri cosmetice. Toate tehnicile enumerate pot afecta ireversibil forma şi capacitatea erectilă a penisului dumneavoastră. De aceea, este recomandat să te gândeşti de două ori înainte de a apela la o operaţie.