În lipsa tratamentului, speranţa de viaţă la pacienţii cu HTAP este cuprinsă între 6 luni şi 4,5 ani, ceea ce o face comparabilă sau chiar mai severă decât forme grave de cancer (cancerul de sân, cancerul de prostată sau de colon).
În anul 2008 a fost creat Programul Naţional de Diagnostic şi Tratament al HTAP sub conducerea şi coordonarea Prof. Dr. Miron Alexandru Bogdan. Prin acest Program, statul român oferă gratuit tratament medicamentos unui număr de 168 de pacienţi cu HTAP prin cele 7 centre de diagnostic şi tratament din ţară: Institutul de Pneumoftiziologie M.
Nasta - Bucureşti, Institutul de Cardiologie C.C. Iliescu – Bucureşti, Spitalul Victor Babeş – Timişoara, Spitalul Louis Ţurcanu – Timişoara, Institutul Inimii Niculae Stăncioiu – Cluj-Napoca, Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant – Tg. Mureş, Spitalul de Pneumologie – Iaşi. Actualmente la nivel naţional, în cadrul acestor centre există liste de aşteptare în vederea tratamentului, cuprinzând aproximativ 100 de pacienţi cu HTAP.Hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP) se manifestă prin creşterea progresivă a presiunii arteriale pulmonare (circulaţia sângelui de la inimă către plămâni) şi a rezistenţei vasculare pulmonare, ceea ce duce la insuficienţă cardiacă dreaptă şi moarte prematură.
Boala apare uneori fără o cauză cunoscută, iar alteori este asociată unor diverse condiţii, cum ar fi bolile de ţesut conjunctiv, anumite cardiopatii congenitale necorectate, infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) şi altele.
Se estimează că în Europa boala apare la 15-25 persoane / 1 milion, de unde rezultă că în România sunt aproximativ 500 de pacienţi.
Comentarii (1)
Ai articolul cu hipertensiune severa pulmonara.
Posteaza comentariu