Creierul uman evolueaza in decursul generatiilor

Creierul uman se afla intr-o continua evolutie, arata noile cercetari in domeniul geneticii. Acestea au indicat ca doua gene si mutatiile lor sunt cele care controleaza dezvoltarea creierului de mai multe mii de ani. Desi dimensiunile creierului uman nu au suferit modificari importante in ultimii 200.000 de ani, adaptarile genetice descoperite se pare ca au totusi un efect asupra creierului si asupra inteligentei. Mai mult, aceste mutatii ale genelor nu sunt prezente la toate persoanele, descoperire ce ar putea starni controverse aprinse. "Unele grupuri de oameni detin aceste gene, altele nu. Exista diferente in ceea ce priveste functionarea creierului de la un grup la altul", considera antropologistul John Hawks de la Universitatea Wisconsin, citat de revista New Scientist. Cele doua gene care regleaza activitatea si dimensiunile creierului au fost denumite Microcefalina si ASPM, iar persoanele la care copia mutanta a acestor gene nu este functionala sufera de microcefalie au o structura normala a creierului, dar, ca dimensiuni anatomice, creierul este mai mic decat in mod normal. Cercetatorii au izolat gena microcefalina la 89 de etnii diferite si au gasit zeci de variante (alele) ale genei, dar numai in cazul unui anumit set de alele are loc o mutatie specifica ce modifica proteina al carei cod il contine. Aceasta mutatie distincta se gaseste in prezent in creierul a aproximativ 70% dintre oameni, dintre care jumatate poarta versiuni perfect identice ale genei. Informatiile descoperite de savanti au aratat ca mutatia in cauza a aparut relativ recent (in urma cu aproximativ 37.000 de ani) si s-a raspandit rapid. Mutatia este mult mai raspandita totusi in randul populatiei din Europa, Orientul Mijlociu si America decat in randul oamenilor din Africa sub-sahariana. Cealalta gena ASPM are aceleasi caracteristici, numai ca a aparut mai recent (in urma cu aproape 6.000 de ani) si este prezenta la un sfert din populatia globului in special in Europa si Orientul Mijlociu. "Dovada ca selectia naturala exista este covarsitoare", a remarcat geneticianul Rasmus Nielsen de la Universitatea din Copenhaga. Echipa de cercetatori incearca insa sa demonstreze si daca aceste variante de gene asigura vreun avantaj cognitiv celor care le detin: "este posibil ca selectia naturala sa fi favorizat persoanele cu creier mai voluminos, sau pe cei mai putin susceptibili a fi afectati de boli neurologice. Sau poate fi exact pe dos: poate fi un avantaj sa fii mai sarac cu duhul. Sincer, eu personal nu prea cred, dar orice este posibil", este de parere Bruce Lahn, seful echipei de geneticieni. if(typeof(AdServerR)=="undefined")AdServerR=parseInt(Math.random()*Math.pow(10,17)); document.write( '' );