Într-o pădure se întâmplă mai multe lucruri decât ne-am aștepta. Potrivit ecologistei Suzanne Simard, copacii comunică între ei în mod complex. „Există un limbaj creat la nivel biologic, care conectează copacii și le permite să comunice între ei, transformând pădurea într-un organism unic”, spune aceasta.
Dr. Simard a studiat pădurile din Canada timp de 30 de ani și a descoperit că toți copacii vorbesc între ei, comunicând des și pe distanțe destul de mari. Astfel, copacii sunt mult mai asemănători cu oamenii decât s-a crezut până acum. Au abilități sociale foarte bune și se bazează pe ceilalți copaci pentru a supraviețui. În aceste condiții comunicarea este vitală, iar rădăcinile ciupercilor transmit de multe ori mesaje secrete între copaci, care îi determină să împartă apa și nutrienții necesari cu cei care au nevoie.
„Am crescut înconjurată de pădurile impresionante din Columbia. Obișnuiam să stau întinsă pe iarbă și să mă uit la fiecare copac. După ce am avut un accident și a trebuit să fac săpături în pădure am descoperit rețeaua complexă de la nivelul solului. La vârsta adultă am revenit la studiul pădurii pentru a ajunge mai aproape de limbajul copacilor”, povestește dr. Simard.
Copacii se susțin reciproc
Dr. Simard a vizitat numeroase păduri din locații diferite pentru a observa ce se întâmplă în fiecare dintre ele. Ideea ei că rețeaua subterană ajută copacii să comunice între ei a fost tratată cu reticență la început. În cele din urmă a realizat un experiment pe cont propriu, plantând 240 de mesteacăni, brazi și cedri într-o pădure din Canada, ipoteza ei fiind că mesteacănii și brazii vor fi conectați la rețeaua pădurii, dar nu și cedrii. După ce a efectuat o analiză Geiger a constatat că în jurul cedrilor era foarte liniște, în timp ce mesteacănii și brazii emiteau sunete de comunicare și împărțeau rezervele de dioxid de carbon.
A observat ulterior că mesteacănii trimiteau dioxid de carbon spre brazi mai ales când erau așezați la umbră, iar în timpul iernii, când mesteacănii nu mai aveau deloc frunze, brazii le trimiteau dioxid de carbon suplimentar. Până de curând se considera că toți copacii sunt în competiție pentru a supraviețui, dar această descoperire remarcabilă dovedește că se sprijină reciproc tot timpul.
Copacii sunt interdependenți și cooperează unii cu ceilalți în cadrul unor relații complexe
Conversația dintre copaci are loc la nivel chimic și hormonal prin intermediul rețelei subterane de rădăcini. Tipul de limbaj utilizat transmite mesaje pentru a se stabili ce copaci au nevoie de nutrienți, tipul acestora și ce copaci îi vor furniza. Comunicarea se desfășoară utilizând dioxidul de carbon, nitrogenul, fosforul, apa, hormonii și alte elemente chimice, care sunt împărțite și redistribuite constant între copaci pentru a crea un echilibru pentru întreaga pădure.
„Rețeaua este extrem de densă, astfel încât pot exista kilometri de conexiuni sub fiecare pas pe care îl faci pe solul pădurii”, potrivit dr. Simard.
Înțelepciunea copacilor
Rețeaua din sol conectează specii similare sau diferite de copaci și funcționează la fel ca și Internetul. Dr. Simard a descoperit că există și copaci-mamă, care îi hrănesc pe cei foarte mici. Un astfel de copac poate fi conectat cu sute de copaci de-abia plantați, care au nevoie de o cantitate suplimentară de nutrienți. Copacii vorbesc între ei, iar aceste conversații cresc rezistența întregii păduri. Este o atmosferă aparte, în care toți copacii se ajută între ei.
Cercetările dr. Simard au arătat că în momentul în care un copac-mamă moare sau este tăiat toată înțelepciunea pe care a adunat-o este transferată copacilor mai mici pe care i-a hrănit. Problema este că acest lucru nu se poate întâmpla dacă dispar cu toții în urma defrișărilor.
„Sper ca studiile pe care le-am realizat să încurajeze tot mai multe persoane să protejeze copacii. Se pot tăia 2-3 copaci dintr-o pădure, dar dacă se elimină prea mulți tot sistemul se va prăbuși. În plus, rezistența pădurilor este redusă prin plantarea unei singure specii sau cel mult două. Vestea bună este că există speranță deoarece pădurile au o capacitate uimitoare de a se vindeca singure”, spune dr. Simard.