Alunitele, expresia longevitatii

Persoanele care au multe alunite pe piele prezinta mai multe riscuri de a dezvolta un melanom, cea mai grava forma de cancer de piele, dar au si o speranta de viata mai lunga. Un studiu la care au participat peste 1.800 de frati gemeni a scos la iveala faptul ca cei care au mai multe alunite au telomeri mai lungi. Telomerii sunt markeri ai imbatrânirii biologice care se gasesc in toate celulele si care au rolul de a proteja cromozomii. Mai exact, telomerii sunt pachete de ADN plasate la capetele cromozomilor, care au rolul de a impiedica dezintegrarea acestora, adica de a intarzia procesul imbatrânirii. Cercetatorii de la Kingiii's College London spun ca persoanele care au peste 100 de alunite pe corp sunt, din punct de vedere biologic, cu sase - sapte ani mai tinere decât persoanele care au mai putin de 25 de alunite pe corp. Veronique Bataille, coordonatorul acestui studiu  a spus ca rezultatele studiului implica faptul ca persoanele cu multe alunite pe corp sunt mai putin susceptibile de a avea boli asociate cu imbatrânirea, precum maladiile cardiace sau osteoporoza. Totusi, mai sunt necesare studii care sa aprofundeze aceasta idee. Cercetatorii trebuie sa afle daca numarul mare de alunite pe corp contribuie la incetinirea ritmului de imbatrânire generala. Alunitele sunt excrescente ale pielii, de obicei de culoare maronie, care se dezvolta din melanocite, celule producatoare de pigment. Ele variaza ca forma si marime. Orice persoana are pe corp cel putin 10 alunite, care de obicei se dezvolta in adolescenta si tind sa dispara incepând cu vârsta a doua. Numarul mediu de alunite la persoanele albe este de 30, dar unii oameni pot avea si 400. Ocazional, ele pot deveni cancerigene. Aproape jumatate dintre melanoamele maligne provin din alunite.
Activitatea solara un a influentat incalzirea globala
Soarele a fost mult mai putin activ din 1985 pana in prezent, in timp ce temperaturile medii de pe Terra au continuat sa creasca, potrivit unui studiu realizat de o echipa de cercetatori britanici si elvetieni. Conform studiului, Soarele a avut anumite efecte asupra Pamantului in trecut, inainte de revolutia industriala, dar „in cursul ultimilor 20 de ani”, activitatea solara nu a fost atât de puternica incât sa explice cresterea temperaturilor medii de pe glob. Studiul a fost coordonat de Mike Lockwood de la laboratorul britanic Rutherford Appleton si Claus Froehlich de la Centrul mondial de radiere din Davos, Elvetia. in cel mai recent raport de pe anul acesta, delegatii Grupului interguvernamental de experti in evolutiei climei (GIEC) au afirmat ca schimbarea climei este „fara echivoc”. Emisiile de gaze cu efect de sera, provocate de activitatile umane - mai ales de utilizarea surselor de energie poluante precum petrolul si carbunele - , sunt responsabile de cresterea accelerata a temperaturilor, remarcata in cursul ultimilor 100 de ani