Alimentatia imuno-stimulatoare

Sistemul imunitar reprezinta mecanismul prin care celulele isi organizeaza apararea fata de agentii patogeni: virusi, bacterii, protozoare, etc. O alimentatie adecvata poate stimula sistemul imunitar, mai ales in perioada sezonului rece, cand traim in mod constant, la scoala sau la serviciu, intr-o adevarata "supa" de bacterii si virusi. Obiceiurile alimentare nesanatoase, adica un regim bogat in alimente semipreparate, pline de grasimi, sare sau zahar, alergiile nediagnosticate, lipsa exercitiului fizic, lipsa unui somn odihnitor de 8 ore, habitatul in orase mare, suprapopulate sau in apropierea antenelor de telefonie mobila, consumul constant de apa de la robinet, bauturi carbogazoase dulci sau alcoolice, fumatul sau stresul, sunt doar cativa factori care pot declansa o criza a sistemului imunitar. Consecintele acestui colaps in sistemul de aparare a organismului se poate manifesta divers prin instalarea racelilor si a gripelor repetate, a alergiilor manifestate, a senzatiei de oboseala si letargie, a problemelor gastrointestinale, a unor infectii repetate sau a semnelor de imbatranire prematura. Solutia la aceasta problema e simpla si la indemana tuturor. Practicarea unui mod de viata cat mai putin nociv cu putinta poate sa ajute la echilibrarea functiilor sistemului imunitar, chiar si in situatii limita. Asadar, alimentatia este o parte importanta a acestei solutii. Pe langa hidratarea obligatorie cu 6-8 pahare de apa pe zi si consumul regulat de proteine, glucide si lipide intr-o forma cat mai dietetica si mai apropiata de natural, este important de retinut consumul unor substante cu actiune foarte specifica la nivel imunitar: 1. Vitamina C. Manifestarile carentiale se produc deseori, fiind vorba nu de tulburari majore, care este scorbutul, ci de numeroasele manifestari minore: astenie, hipotensiune, tulburari metabolice generale, tulburari vasculare, ale capilarelor si oaselor, scaderea imunitatii organismului. Cele mai bune surse de acid ascorbic sau vitamina C sunt: agrisele, macesele, coacazele, capsunele, citricele, ardeiul rosu si verde, varza, rosiile si spanacul. Necesarul zilnic de vitamina C la adult variaza intre 70 si 75 mg / zi. In perioada de sarcina si alaptare se recomanda 150 mg / zi. 2. Carotenele. Manifestarile carentiale apar atat la nivel oftalmologic, cat si la nivelul epiteliului (pielii) si al mucoaselor si se datoreaza fie aportului alimentar insuficient, cat si existentei unor disfunctii ale ficatului sau pancreasului. O dieta bogata in alimente care contin vitamina A si beta caroten (lapte, branza, galbenus, ficat, peste, spanac, rosii, morcovi, dovleac) poate trata o astfel de carenta. Necesarul zilnic de vitamina A (retinolul) variaza intre 1,3 si 1,5 mg / zi la adultul fara nevoi speciale si poate ajunge pana la 2,4 mg / zi la gravide. 3. Vitamina E. Manifestarile clinice ale carentei de vitamina E sunt: pubertatea intarziata, dismenoree (menstruatie dureroasa), avort spontan, sterilitate si impotenta, tulburari hepatice si de fragilitate capilara. Regimul alimentar in aceasta situatie trebuie sa contina: paine din tarate de grau si de secara, grau fiert, grau incoltit, telina, spanac, morcovi, patrunjel, soia si nu in ultimul rand, peste. Nevoia zilnica de vitamina E variaza cu compozitia ratiei alimentare, fiind mai mare cand se consuma acizi grasi nesaturati. 4. Acizii grasi omega 3. Mecanismul de actiune al acizilor grasi omega-3 se manifesta in primul rand la nivel celular. Este bine stiut faptul ca membrana celulara este alcatuita din acizi grasi si ea este cea care permite nutrientilor sa hraneasca celula si deseurilor celulare sa se elimine. In momentul in care membrana celulara este alterata, procesul fiziologic de comunicare dintre celule este intrerupt si astfel apar formatiunile celulare maligne. Atunci cand membrana celulara contine acizi grasi omega-3, acestia o protejeaza de atacul radicalilor liberi si, deci, de aparitia celulelor canceroase. Asadar, rolul de protector celular al acizilor grasi omega-3 este esential. Sursele alimentare de acizi grasi omega-3 sunt multiple si la indemana: semintele de in, somonul, codul, tonul, nucile, conopida, broccoli, varza, spanacul, soia, etc. 5. Probioticele. Acestea sunt culturi vii de bacterii care traiesc in tractul nostru digestiv in deplina armonie cu restul organismului. Alimentele care contin probiotice sunt de obicei naturale, insa pot fi si fabricate prin procese bine controlate care sa mentina culturile de bacterii vii si dupa fabricare. In primul rand kefirul, apoi iaurtul, branza proaspata de vaci, formulele pentru bebelusi sunt doar cateva exemple de alimente bogate in probiotice.