1 din 4 romani va dezvolta o tulburare mintala in decursul vietii

Schizofrenia este o tulburare mintala care afecteaza o persoana din 100, asta insemnand ca in traiesc 22.000 de persoane care au aceasta boala. Ea poate sa debuteze intre 15-30 de ani.

“Fiecare persoana are un mod aparte de a raspunde la stress. Exista o glanda suprarenala care secreta cortizonul, acesta fiind principalul hormon care ajuta organismul sa faca fata situatiilor stresante. Cand cortizonul depaseste o anumita concentratie se transforma intr-o substanta toxica pentru creier si perturba functiile psihice ale persoanei respective”, ne spune medical psihiatru Alexandru Paziuc, presedintele Asociatiei de Psihiatrie Sociala din .


Care sunt cauzele schizofreniei?

Cauza exacta a schizofreniei este necunoscuta. Se pare ca mai multi factori joaca un rol important in aparitia bolii:

• Factori genetici: in 47% din cazuri este vorba despre mostenire genetica;
• Factori biochimici: cateva substante aflate in creier joaca un rol in favorizarea predispozitiei la schizofrenie.
  Printre aceste substante cea mai importanta este dopamina.
• Factori de mediu: nu este clar daca stresul produce boala sau este rezultatul ei. In unele situatii, evenimentele stresante preced aparitia bolii.
• Consumul de droguri: consumul de cannabis pare a creste de doua ori riscul declansarii schizofreniei. Amfetamina si feniciclidina pot crea simptome asemanatoare schizofreniei. Utilizarea drogurilor precum LSD poate conduce la aparitia schizofreniei.

“Este de preferat a trata pacientul in societate, decat in spital”

Evolutia schizofreniei poate fi rapida, cu un set de simptome ce apar rapid de-a lungul a cateva saptamani sau poate fi mai lenta, de-a lungul a catorva luni sau ani. Psihiatrul Alexandru Paziuc este de parere ca dupa ce pacientul sta cateva luni in spital, este de preferat ca acesta sa continue tratamentul in societate si sa primeasca tot sprijinul familiei.

Studiile arata ca persoanele cu tulburari psihice nu sunt mai periculoase decat persoanele sanatoase din aceeasi populatie.

• Aproape un sfert din persoanele cu schizofrenie isi revin complet sau ajung la o stare de functionare buna;
• jumatate din ei au perioade lungi fara nici un simptom, intersectate de recaderi ocazionale. Severitatea si frecventa acestor recaderi variaza mult si adesea depinde de calitatea ingrijirilor si a suportului pe care persoana le primeste. Dupa un prim episod psihotic, aproape trei sferturi din persoanele care nu isi mai iau medicatia fac un nou episod psihotic in curs de un an.
  In schimb, acest lucru se intampla la mai putin de jumatate din cei care continua sa-si ia medicamentele.
• restul vor continua sa aiba dificultati pe termen lung. Tratamentul si masurile de sprijin pot reduce simptomele. Cu toate acestea la ei este probabil ca boala sa ramana tot restul vietii.

“Nu toate persoanele care trec prin situatii traumatice vor suferi de tulburari de schizofrenie. Cand o persoana ajunge sa faca schizofrenie, ea parcurge cateva etape. Daca noi surprindem individul in aceste prime etape, raspunsul terapeutic este mult mai eficient. Astfel, 25% dintre persoanele diagnosticate cu tulburari de schizofrenie intra in remisie si raman asimptomatice, in vreme ce 50% dintre acestea pot sa intampine atat recaderi, cat si perioade asimptomatice”, ne explica dr.

Potrivit OMS, in anul 2020, problemele de sanatate mintala vor depasi 15% din totalul bolilor.