Produsele analizate de experţi nu respectă rețeta tradițională, se arată în cea mai nouă cercetare realizată de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România
În afară de făină, zahăr, drojdie, sare iodată, în „cozonacul” industrial s-au identificat următoarele ingrediente: spărtură de soia, șrot de soia, făină de soia degresată, amidon din porumb, ou praf, pudră de albuș de ou, fibre de cartofi, zer praf, oțet din vin, făină de orz, lapte praf, gluten din grâu, ulei de palmier, ulei de rapiță, enzime, drojdie comprimată, făină de porumb, griș de grâu, pudră de zer, conservanți, coloranți, agenți de îngroșare, agenți de umezire, emulsifianți, corectori de aciditate, stabilizatori, arată un studiu care a fost realizat de către o echipă de experți a Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului din România, coordonată de către conf.
univ. dr. Costel Stanciu.
Mai mult, niciunul din produsele analizate nu respectă rețeta tradițională a cozonacului (făină tip 000, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, umplutură de diferite tipuri).
În cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 de aditivi alimentari. Aceştia prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
Cozonacul și sănătatea
"Cozonacul, fie de casă, fie de fabrică, este un produs pentru oameni sănătoși, fără boli metabolice și alte suferințe sensibile la alimente grele. Fiind un aliment realizat din ingrediente cu mare valoare nutritivă, concentrate, modificate major prin coacere, se înțelege că un consum excesiv de cozonac pune organismul la grea încercare. Aproape orice sortiment de cozonac conține circa 300 kcal /100 g și un conținut ridicat de glucide, astfel încât se indică un consum de max. 500 g cozonac /săptămână chiar pentru o persoană sănătoasă. Cozonacul de casă, făcut după rețete consistente, este cu mult mai greu pentru organism", explică prof.
univ. dr. Ion Schileru, Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității.