Dincolo de simpla eliberare a unor substante chimice (ca adrenalina sau corticosteroizi), stresul activeaza intens trei tipuri de emotii:
1. Anxietatea: individul isi da seama ca factorul de stres reprezinta un pericol si intra in stare de alerta, mobilizandu-si toate capacitatile de pentru a-i face fata.
2. Depresia: individul dezvolta o stare de detasare in raport cu factorul de stress; el indura fara sa actioneze; se resemneaza.
3. Furia sau agresivitatea: individul isi gaseste fortele pentru a ataca si/sau distruge factorul de stres. (Patrick Legeron).
Aceste trei emotii sunt perfect "normale" si fac parte din viata oricarei fiinte umane. Dar daca aceasta este supusa cu regularitate la factori de stres, atunci aceste emotii negative se vor gasi activate in permanenta si risca sa evolueze spre ceea ce se cheama "tulburari emotionale", dintre care cele mai frecvente sunt tulburarile anxioase si tulburarile depresive.
Psihologii disting doua feluri de anxietate – "anxietatea ca trasatura" si "anxietatea de moment". O persoana care are aceasta trasatura de personalitate tinde sa se simta anxioasa indiferent de situatie. Pe de alta parte, anxietatea de moment este o reactie la o anumita situatie. Aceasta este o reactie naturala – sa te simti anxios cand situatia este amenintatoare si relaxat cand circumstantele sunt diferite.
Vorbim despre o tulburare emotionala cand anxietatea este caracterizata printr-o stare permanenta de neliniste si teama. Ea se manifesta printr-un ansamblu de simptome in trei domenii: somatic, psihologic si comportamental.
Va simtiti tensionat: simtiti ca muschii va sunt contractati, cel mai adesea muschii umerilor, ai maxilarelor, ai spatelui si ai pumnilor.
Daca aceasta stare fiziologica persista sau se manifesta fara motiv, daca vi se pare ca aveti permanent un nod in gat, care va jeneaza atunci cand inghititi, daca simtiti o presiune toracica persistenta, ca si cand ati avea o greutate in piept, atunci probabil ca aceste diferite manifestari fizice semnaleaza o anxietate.
Sunteti angoasat: aveti permanent o stare de neliniste, ca si cand v-ati teme ca se va intampla ceva periculos sau nedorit. Totul va trezeste teama: telefonul care suna, intarzierea unei persoane pe care o asteptati, o convocare din partea superiorului dumneavoastra, ca si cand toate acestea ar fi neaparat un semn rau, vestea unei nenorociri sau a unei catastrofe.
Senzatia de a fi, din punct de vedere psihologic, permanent cu ochii in patru provoaca o emotie extrem de greu de suportat, care poate duce pana la producerea unor tulburari ale somnului: in momentul in care va bagati in pat, angoasa tot nu a disparut si va impiedica sa dormiti, sa va destindeti...
Va schimbati comportamentul: incepeti sa evitati situatiile de care va temeti. Alte comportamente care tradeaza anxietate sunt cele de reasigurare. De aceasta data, individul nu mai incearca sa fuga de pericol, ci sa-l previna, ca acea persoana care suna de mai multe ori pe zi acasa pentru a se asigura ca toti copiii sunt bine.
Pentru a preveni aparitia acestor tulburari emotionale sunt de folos cateva sfaturi:
1. Sa nu ne supraestimam capacitatea de a face fata si sa nu ne invinovatim atunci cand simtim ca organismul ne transmite semnale de alarma sau sa consideram ca intreaga responsabilitate pentru ceea ce simtim se datoreaza factorilor de stress ("Acest lucru se intampla pentru ca am prea mult de lucru" sau " Daca seful meu ar fi altfel…").
2. Sa consideram ca stressul e componenta fireasca a existentei noastre si sa ne analizam stilul propriu de a reactiona la stress atat la nivel fizic, cat si psihologic si comportamental.
3. Sa ne propunem sa invatam si sa practicam strategii de gestionare a stressului, cum sunt:
- alegerea cu atentie a prioritatilor pentru existenta noastra;
- pastrarea unei balante echilibrate intre sarcinile profesionale sau familiale si activitatile de timp liber;
- invatarea unor tehnici de relaxare, meditatie si afirmare de sine.
Atunci cand simptomele cum sunt nelinistea, tulburarile de somn, scaderea interesului pentru activitate, se manifesta pe parcusul a 2-3 saptamani, este reccomandabil sa cerem sfatul unui psiholog sau psihiatru.
Psihoterapeut Viorica Dragomir, Clinica Aquamarin
Comentarii (14)
EU NU MAI SUPORT!
eu am anxietate de un an de la un atac de panica.Lasand la o parte tulburariile emotionale mia scuzut imunitatea si racesc f des, am slabit de nu mai pot sa stau in picioare iau tratament dar...dintro boala dai in altele..sa ne ajute Dumnezeu!!
Eu am trecut prin asa ceva. Un an de zile m-am chinuit cu o stare de rau (cel mai rau imi era dimineata) am luat antidepresive cipralex pana m-am saturat. Aveam zile cand imi era bine si zile cand imi era f rau, asa ca invet, incet le-am scos si acum ma controlez singura. Mai sunt zile cand imi este rau dar ma rog foarte mult la Dumnezeu sa imi dea sanatate si merg foarte des la biserica.
indiferentde cat de greu este sa lupti trebuie sa o faci cu sau fara medicamente!si eu urmez tratament si am incredere ca totul va fi bine chiar daca ma sim rau de multe ori.asta nu inseamna ca voi renunta la lupta !ganditi pozitiv si va veti simti mai usurati!
Cand cazi si crezi nu te mai poti ridica,analizezi situatia si incerci sa faci fata problemelor documentandu-te in profunzime
Poti combate starile de anxietate cu detasare totala fata de tine insa-ti in momentele critice ,stiu ,stiu nu e usor dar straduitiva, cu timpul va ve-ti forma acest reflex,si schimbati modul de a privi viata,amuzati-va ,bucurati-va de viata, sunt atatea lucruri frumoase in jurul nostru incat ar trebui sa zambim si in somn,de ce sa fim tristi si tematori atata timp cat suntem atat de minunati, credeti-ma este atat de simplu sa scapati de statrile de anxietate ,trebuie doar sa-ti doresti cu adevarat acest lucru, nu va mai opuneti starii, detasativa si cu timpul o sa dispara anxietatea si nu uitati, schimbativa unchiul de privire a vietii ,suntem fiinte perfecte, este de datoria noastra sa fim fericiti.
Dar sa vezi ce nasol e cand anxietatea e combinata cu fobia sociala si nu poti avea prieteni sau o iubita. Abia atunci poti sa zici ca viata ta e varza. Ca a mea de altfel...
Articolul descrie foarte bine ce experimentez eu. A ajuns sa mi se faca frica si sa plec de acasa. Sper sa ma ajute tratatmentul cu Prozac inceput de o luna.
Acolo unde este intuneric,spunea cineva, lipseste Dumnezeu.Daca-l primesti pe Dumnezeu in sufletul tau totul de lumineaza iar fantasmagoriile din sufletul tau, tulburarile emotionale in speta, nu-si mai gasesc locul in tine.Roaga-L pe Bunul Dumnezeu sa te ajute si-ai sa vezi ca primesti negresit ajutorul Lui.Nu imediat insa, trebuie sa lupti Doamne-ajuta!
Si eu sufar de tulburari emotionale de 2 ani iar nimeni nu m-a putut ajuta! Fiti tari
De doi ani urmez cu tot felul de antidepresive si mai multi medici si nu am fost multumita de nici unul. Am 37 de ani si nu am servici iar asta ma streseaza foarte tare am incercat si tratamente naturiste fara rezultat in ultimul timp am luat seroxat si se pare ca e o schimbare in bine dar nu asa cum ma asdteptam. Poate ca nu o sa revin niciodata la starea de f bine niciodata, probabil ca odata ce te-ai imbolnavit nu mai e cale de intoarcere alceva decat medicamente nu am incercat si nici nu imi permit. Eu va recomand sa fiti taaaaaaaaaaari, luptatori si iubitori. Multa sanatate Cami.
Din ianuarie anul trecut a inceput sa ma doara capul am fost la neurolog am facut RMN cervical am facut si tomograf cerebral nu mi-au gasit nimic decat o spondiloza cervicala si mi sa recomandat fizioterapi si gimnastica medicala dar nemaiputand suporta durerile de cap am facut o tulburare anxioasa am fost la psihiatru am luat tratament am fost mai bine dar tot nu indeajuns nu mai stiu ce sa fac cred ca trebuie sa fac un tratament naturist de lunga durata dar masajul imi face cel mai bine si reflexoterapia nu am incercat acupuntura inca dar cred ca urmeaza.
am avut si eu stari de astea si nu doresc nimanui sa treaca prin asa ceva.am luat si eu tratament cu tranxene,rivotril etc.pe parcursul tratamentului m-am simtit mai bine.dar am ajuns la un moment dat cand am renuntat deodata la pastile pt ca asa am considerat eu ca e mai bine.am crezut ca mor dupa,nu mai realizam ce era cu mine,plangeam mereu aiurea.dar tot nu am mai luat pastile.nici acum nu ma simt asa de bine dar datorita lui d-zeu mi-am mai revenit si am ajuns sa fac fata singura acestor stari.pastilele sunt cea mai proasta metoda de a-ti reveni.crede in d-zeu si va fi bine.din cauza strsului,a unor deceptii avem starile asta.crede in tine nu mai lua pastile
Din ianuarie am o stare de rau,insotita de ameteli puternice,de nu mai puteam umbla prin casa.Am fost pe la medici,mi s-a prescris trimetadizina,Egiloc,si indapamid mai faceam tensiune.ametelile au mai disparut dar starea de rau a persistat ,cu greata ,senzatie de rau, de rau de la stomac,mai ales dimineata.Insomnii n-am avut,noapte ma culcam fara probleme.Analizele sunt bune.Umbland pe la medici am ajuns si la neurologie,cu spondiloza cervicala care m-a asigurat ca nu de aici vin ametelile.Dansa mi-a prescris Frontin de 0,50mg una dimineta una dupaamiaza.Mai iau si Farebil care mi-a reglat pofta de mancare.Intebarea mea este cat timp pot lua Frontin ,intrucat starea mea se amelioreaza, cand le iau.Niciodata nu am folosit nimic de acest fel,si mi-e frica sa nu devin dependenta de ele.Dar deocamdata mi-a facut bine.Acum iau 1pe zii.Cu multumiri Eva
Posteaza comentariu