Prof. Univ. Dr. Gabriela Radulian: „În secolul 21, managementul pacientului cu diabet zaharat presupune abordare interdisciplinară, performanţă şi profesionalism”

Punctul de plecare a avut la bază rezultatele Studiului Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), potrivit cărora prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6%, ceea ce înseamnă că numărul românilor care suferă de această afecţiune variază între 1.535.413 şi 1.967.200. Pornind de la acest studiu, statisticile au arătat că pentru fiecare pacient diagnosticat există cel puţin un pacient nediagnosticat. De aici necesitatea unui screening precoce al diabetului zaharat şi instituirea măsurilor terapeutice corespunzătoare pentru prevenirea apariţiei complicaţiilor cronice.

“Acest eveniment reprezintă doar începutul programului de abordare holistică a complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat, care va fi extins în toată ţara. Mi-am dorit să reunesc specialişti de renume din medicina românească, pentru a ne alinia demersurilor internaţionale care vizează prevenţia şi apoi monitorizarea complicaţiilor cronice la diabetul zaharat.

Obiectivul nostru este acela de a realiza un management integrat pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor”, a declarat Prof. Univ. Dr. Gabriela Radulian, şef al Secţiei Clinice Diabet II, din cadrul Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Păulescu" şi Vicepreşedintele Societăţii Române de Nutriţie.

În cadrul lucrărilor au fost prezentate informaţii de actualitate referitoare la importanţa individualizării tratamentului, prin depăşirea graniţelor dintre domeniile medicale, într-o abordare integrată. Au fost prezentate teme precum: factorii de risc major pentru deteriorarea neurocognitivă cronică a pacienţilor cu diabet zaharat şi noile provocări în prevenţia secundară a infarctului miocardic la pacientul cu diabet zaharat.

“Pentru pacientul cu diabet care a suferit un infarct, el fiind din start un pacient cu probleme, prevenţia unui al doilea infarct şi a altor evenimente cardiovasculare care pot să apară este extrem de importantă.

Primul pas ar fi administrarea de medicamente care să prevină formarea cheagului de sânge, cel care generează infarctul de miocard. Aici e prima provocare pentru că vorbim de noi medicamente, anume antiagregante plachetare care, într-un fel, seamănă cu ceea ce face aspirina, dar sunt mult mai inteligente şi mai eficiente decât aceasta. A doua provocare ar fi faptul că aceşti pacienţi au şi colesterolul mare. Din cauza faptului că au dislipidemie aterogenă, riscul lor de a face un nou infarct de miocard este mare şi tratamentul este extrem de important. A treia provocare ar fi faptul că acest tip de pacient are activate anumite sisteme neuroendocrine care trebuie inhibate prin tratament combinat, cu ceea ce numim inhibitor de enzimă de conversie şi antagonist aldosteronic. La pacientul diabetic, acest tratament este obligatoriu”, a spus Dragoş Vinereanu, Prorector Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti şi şef al Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă Bucureşti.

“Şi hipertensiunea şi diabetul zaharat sunt factori de risc major pentru ateroscleroză.

Această disfuncţie endotelială poate fi privită ca un fel de placă turnantă care face legătura între cele două afecţiuni şi, pe de altă parte, poate fi agravată de fiecare dintre ele şi pot să genereze alterarea structurii vasului, depunerea de lipide şi, deci, să contribuie la apariţia aterosclerozei, cât şi a complicaţiilor aterosclerozei”, a declarat Prof. Univ. Dr. Maria Dorobanţu, Preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune Arterială, şeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Floreasca” din Bucureşti.

“Diabetul zaharat şi tulburările de metabolism asociate acestuia reprezintă factori de risc pentru tulburarea neurocognitivă sau demenţa, aşa cum este cunoscută în rândul populaţiei. Odată cu trecerea anilor, cu toţii acumulăm leziuni cerebrale, mai ales pacienţii cu diabet zaharat, dar prezenţa factorilor de risc antrenează o înfometare a creierului şi o leziune care este majoră şi care duce la apariţia demenţei. Acestea sunt principalele mecanismele asociate între diabet zaharat, sindrom metabolic şi tulburare neurocognitivă.

Trebuie să tratăm toţi factorii de risc vascular şi să păstrăm activitatea cognitivă intelectuală cât mai mult timp. Cu alte cuvinte, ne luptăm câteodată cu genetica, dar ar trebui să ne luptăm şi cu factorii de risc. În momentul în care câştigăm această bătălie, putem să aducem un plus pentru pacienţii noştri”, a concluzionat Dr. Mihai Vasile, medic primar neurolog.

Concluziile acestui prim eveniment de înaltă ţinută ştiinţifică au arătat că toţi specialiştii de marcă ai medicinei româneşti se vor alătura demersului internaţional de prevenţie şi monitorizare a complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat.