O eclipsă parţială de Soare, în timpul căreia Luna va acoperi peste jumătate din discul Soarelui, va putea fi observată şi din România, pe 20 martie, între orele 10.48 - 13.04, acesta fiind singurul fenomen astronomic de acest tip din 2015 şi din următorii cinci ani.
Eclipsa va fi vizibilă din toată România, momentul său de maximă intensitate urmând să fie înregistrat la ora 11.56, a declarat, pentru MEDIAFAX, cercetătorul Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.
1. Ce riscă persoanele care se uită la eclipsă fără protecţie suplimentară?
Eclipsa de soare reprezintă un fenomen cosmic spectaculos, care se produce rar, de aceea toţi aşteptăm cu mare interes acest moment. Pentru a ne putea bucura pe deplin de acest eveniment deosebit, e bine să fim pregătiţi, să ne informăm astfel încât ceea ce ar trebui să fie un motiv de încântare, să nu se transforme într-o cauză de neplăceri.
În timpul unei zile însorite, nu ne putem uita direct spre soare. Lumina extrem de puternică a soarelui ne face să mutăm privirea în altă direcţie, astfel împiedicând radiaţiile acestuia (ultraviolete şi infraroşii) să ne afecteze ochii. Totodată, un alt mecanism de protecţie care acţionează la lumina puternică este micşorarea pupilei, aceasta acţionând ca un diafragm ce reglează cantitatea de raze ce pătrund în interiorul ochilor.
În timpul unei eclipse parţiale sau totale de soare, semiîntunericul care se creează produce o mărire a pupilei, acest lucru favorizând trecerea unei cantităţi mult mai mari de raze spre retina (structura internă a ochilui ce conţine celulele implicate în procesul vederii). În acelaşi timp, lumina de la soare nefiind foarte puternică, pare mai confortabil să te uiţi spre soare pentru o perioadă mai lungă de timp. Astfel, expunerea mai îndelungată duce proporţional la o afectare mai severă a retinei. Se produce ceea ce se numeşte retinopatia solară. Din nefericire, această afectare nu este dureroasă, aşa încât, nepercepând nici o neplăcere, suntem tentaţi să privim în continuare spre soare, favorizând afectarea în continuare a retinei.
Ulterior acestei expuneri, putem percepe simpome vizuale cum ar fi: alterarea culorilor, deformări ale obiectelor, scotoame centrale (pete negre în centrul vederii), fotofobie, scăderea vederii care poate fi de la moderată, până la severă.
Toate aceste fenomene sunt consecinţa privirii soarelui cu ochiul liber sau prin diferite dispozitive tip telescop, binoclu (fără filtre speciale).
2. Consecinţele privitului către soare cu ochii neprotejaţi sunt pe termen lung sau temporare?
Simptomele vizuale despre care am vorbit pot să apară chiar şi în urma unei expuneri de un minut. Severitatea afectării retinei este proporţională cu timpul expunerii neprotejate a ochilor la radiaţiile soarelui. Majoritatea fenomenelor se remit în patru-opt săptămâni, dar uneori pot persista chiar un an după expunere. Există situaţii, rare, când afectarea poate fi permanentă (de obicei, după expunere prelungită).