Deși căscatul este considerat un lucru obișnuit, trebuie să știi că nu este întotdeauna un reflex natural. Dacă se întâmplă ocazional probabil că nu este vorba despre probleme de sănătate, dar dacă dacă se manifestă în mod excesiv ar fi cazul să afli ce este în spatele obiceiului adesea criticat.
Categoriile de boli pe care le ascunde căscatul frecvent te pot surprinde, dar trebuie neapărat să iei măsuri pentru a fi sigur că te simți bine. Dacă ai început să caști mult în fiecare zi este posibil să existe o afecțiune care necesită un tratament adecvat.
Ce se întâmplă când caști?
Când deschizi gura larg și inspiri mult aer pentru a-ți umple plămânii timpanele se lărgesc și ajunge o cantitate mai mare de oxigen la creier și celelalte organe. Căscatul poate fi scurt sau poate dura mai mult timp.
Ce efecte are căscatul?
Stimulează capacitatea de concentrare prin furnizarea unei cantități suplimentare de oxigen și sânge spre creier. Tocmai acesta este și motivul pentru care apare când ești obosit sau te concentrezi greu. Vei căsca atunci când mergi la culcare, dimineața când te scoli sau când ești plicitisit pentru că în aceste situații creierul nu este stimulat suficient și este nevoie de un plus de concentrare.
În cadrul acestui proces se utilizează diafragma, laringele, mușchii toracelui și cavitatea bucală. De asemenea, căscatul menține umiditatea necesară pentru plămâni.
Ce se află în spatele căscatului?
Nu vei căsca mereu când ești obosit. Este posibil să alergi 5km și să fii epuizat, dar să nu caști. Nici cantitatea redusă de oxigen de la nivelul creierului nu este factorul decisiv. Există numeroase studii care indică faptul că acest gest reprezintă efortul organismului de a reduce temperatura creierului, în timp ce altele semnalează pur și simplu plictiseala. Realitatea este că motivele pot fi diferite pentru fiecare persoană.
Iată care sunt principalele boli pe care le ascunde căscatul frecvent:
1. Sincopa vasovagală
Are loc în momentul în care partea sistemului nervos care reglează nivelul tensiunii arteriale și ritmul bătăilor inimii este afectată negativ. Acest lucru se poate întâmpla în situațiile stresante. Scăderea tensiunii și a frecvenței bătăilor inimii limitează accesul sângelui spre creier, iar corpul reacționează automat pentru suplimentarea oxigenului cu ajutorul căscatului.
2. Efectele secundare ale unor medicamente
Medicamentele care cauzează o stare de somnolență vor accentua și căscatul. Antidepresivele, antihistaminicele și medicamentele care cresc nivelul de serotonină pot avea acest efect.
3. Bolile hepatice
Stadiile avansate ale bolilor hepatice pot cauza căscatul excesiv din cauza oboselii intense pe care o resimt persoanele afectate.
4. Scleroza multiplă
Studiile realizate au demonstrat că persoanele diagnosticate cu scleroză mutiplă au tendința de a căsca foarte des. Pacienții care suferă de această boală au parte și de disfuncții ale reglării termice, ceea ce înseamnă că nu pot controla în mod optim temperatura corpului. În aceste condiții căscatul intervine pentru a răci organismul.
5. Insomnia sau apneea de somn
Aceste afecțiuni accentuează foarte mult oboseala, având drept efect vizibil căscatul frecvent.
6. Disfuncțiile de la nivelul creierului
Potrivit specialiștilor, căscatul excesiv poate semnala și tumorile cerebrale sau leziunile neuronale. De asemenea, căscatul poate fi un semnal de alarmă cu privire la compresia glandei pituitare.
7. Hipoglicemia
Pentru diabetici căscatul frecvent este principalul semn al scăderii glicemiei sub 72mg/dL. Trebuie să se ia măsuri rapid pentru a se preveni amețelile, leșinul sau starea generală de slăbiciune.